Sărbătoare a sărbătorilor, Învierea lui Hristos au vestit-o apostolii, care au fost martori, o mărturisesc scrierile lor și o propovăduiește Biserica de mai bine de două mii de ani.
Moartea Lui Hristos a fost reală și învierea Sa din morți, adevărată, făcându-se cunoscut ucenicilor și femeilor mironosițe, arătându-se, după înviere, în repetate rânduri (Dicționar al Noului Testament, 1995).
Trupul cu care El a înviat este trupul lui Iisus din Nazaret, trup care a fost răstignit pe Cruce, încheind opera de răscumpărare prin acel suspin: „Săvârșitu-s-a” (Ioan 19,30).
În Cuvânt la Învierea Domnului din „Omilii la Postul Mare”, Sfântul Ioan Gură de Aur arată pentru ce totuși Hristos nu S-a arătat și mulțimilor după Învierea Sa, căci: „Dacă Hristos ar fi nădăjduit că ei prin aceasta s-ar fi întors la credință, negreșit El n-ar fi pregetat, după învierea Sa, a Se arăta tuturor”.
