Prefectul Hornea a dat ieri seamă despre modul cum s-a intervenit în această iarnă şi despre ce a scîrţiît în angrenajul deszăpezirii judeţului u „Punctul slab l-au constituit utilajele de deszăpezire”, a spus reprezentantul Guvernului, care a trecut în revistă problemele tehnice, însă a ezitat să pună punctul pe „i” în ceea ce priveşte capacitatea administrativă şi de comunicare a autorităţilor în timpul crizei zăpezii u vrîncenii nu au scăpat de probleme, zăpada de pe acoperişuri fiind un pericol iminent u autoscara pompierilor s-a stricat
Perioada critică din această iarnă a trecut, însă efectele ninsorilor abundente şi ale viscolului sînt încă prezente: drumuri de interes local încă nedesfundate sau case acoperite de zăpadă, atît în oraşe cît şi în sate. Ieri, în cadrul şedinţei comune a Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vîrstnice şi a Comitetului de Dialog Social de la Prefectură, reprezentantul Guvernului în teritoriu a prezentat un raport succint a modului în care s-a intervenit în judeţ în ultimele săptămîni de iarnă grea. Prefectul Sorin Hornea a identificat şi ce nu a mers în toată această perioadă critică, în care zeci de mii de vrînceni erau blocaţi între nămeţi cu zilele, ca să nu spunem cu săptămînile. A insistat însă mai mult pe chestiuni de natură tehnică, trecînd cu vederea sincopele grave de comunicare, capacitatea administrativă de avarie ori politicianismul ieftin al celor din administraţie şi modul în care încearcă unii încă să profite de sinistraţi în perspectiva alegerilor locale. Hornea a lăsat să se înţeleagă că există şi o parte secretă a raportului său.
Utilajele sînt de vină, nu şi oamenii
„În toată această perioadă, punctul slab l-au constituit utilajele de deszăpezire a drumurilor, fie naţionale, judeţene, care au intervenit cu întîrziere. Măsurile dispuse de CNADN (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, n. r.) de suplimentare a utilajelor pe drumurile naţionale au remediat situaţia pe aceste căi de acces. Situaţia nu a fost aceeaşi în toate localităţile judeţului, fie datorită diferenţelor semnificative în manifestarea fenomenelor meteorologice, mult mai agresive în zona de cîmpie, fie datorită implicării diferite a autorităţilor locale”, arată prefectul Hornea. Acesta a specificat faptul că Prefectura nu a dispus de utilaje şi de fonduri pentru deszăpezire, ci doar a avut rolul de a monitoriza activitatea instituţiilor implicate, dar şi de a folosi Armata cînd situaţia de urgenţă a impus-o. „Principalul indicator a fost viaţa omului. Nu am avut în această perioadă nici un deces ca urmare a unui apel la numărul de urgenţă 112 la care să nu se fi ajuns. Ambulanţa şi Direcţia de Sănătate Publică pot să confirme acest lucru”, a spus Hornea, care a răspuns astfel unei acuzaţii a preşedintelui Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, care a arătat că două persoane au decedat în timpul înzăpezirilor, din cauza faptului că maşinile de intervenţie nu au putut răzbate prin zăpadă pînă la pacienţi.
„Nu poţi deszăpezi un judeţ cu trei lame”
Prefectul s-a lăudat că a stat în permanenţă „cu gura” pe firmele de deszăpezire, dar şi pe instituţiile subordonate, cum ar fi Poliţia Rutieră, în perioada critică. „Dacă nu le număram utilajele şi nu stăteam cu gura pe ei… Nu poţi deszăpezi un judeţ cu trei lame. Firma care a cîştigat deszăpezirea drumurilor naţionale (UMB Spedition, n. r.) nu avea nicio turbofreză în Vrancea. I-am pistonat în permanenţă şi i-am criticat. Instituţiile din subordine le-am criticat în timp util. Am sesizat instituţiile tutelare despre deficienţele observate, bilanţul nu cred că trebuie făcut public”, a mai afirmat Sorin Hornea. Acesta a menţionat că deszăpezirea este atributul exclusiv al administratorului drumului, Secţia de Drumuri Naţionale pentru drumurile naţionale şi Consiliul Judeţean pentru drumurile judeţene. Prefectul a mai spus că în perioada marilor înzăpeziri prioritatea au constituit-o deszăpezirea curţilor oamenilor bătrîni şi bolnavi cu ajutorul pompierilor, jandarmilor şi militarilor, pentru a asigura accesul la magaziile de lemne şi la sursele de apă. Prefectul a arătat cu degetul şi pe unii primari, care nu au dorit să colaboreze pentru coordonarea grupurilor de militari spre cazurile urgente din comunele lor. Totuşi, acesta nu a dat nume de edili, chiar dacă a sugerat în mai multe rînduri că aceştia ar fi primit ordin politic pentru a nu acţiona.
Ameninţări cu concedierea. Nu, nu e vorba despre prefect!
În discuţie a fost luată şi crearea de perdele forestiere ca mijloc de contracarare a viscolului. Greutatea cu care se fac exproprierile, lipsa programelor de împăduriri cu această destinaţie şi împotrivirea oamenilor de a-şi ceda terenurile pe care ar urma să fie plantate aceste perdele forestiere, sînt deopotrivă motive care îngreunează înfiinţarea perdelelor. De altfel, şi în iernile trecute, cînd drumurile din zona de cîmpie se blocau adesea, foştii prefecţi ai judeţului cereau înfiinţarea unor perdele de protecţie, însă nu s-a făcut nimic concret. Tot în contextul blocării drumurilor, directorul de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea, Eliza Botezatu, a spus că în acea perioadă s-au primit mai multe sesizări telefonice, anonime, din partea unor angajaţi care fuseseră ameninţaţi cu pierderea locului de muncă dacă nu vin la serviciu, deşi drumurile erau înzăpezite. Angajatorii au înţeles că nu pot da afară oamenii în situaţii de forţă majoră, după ce li s-au trimis informări de la ITM.
Autoscara pompierilor s-a stricat
Cea mai mare problemă cu care se luptă în aceste zile vrîncenii este îndepărtarea zăpezii de pe acoperişuri. Mai ales în zona rurală, unde mare parte din case sînt construite din lut, paiantă sau chirpici, zăpada de pe locuinţe sau din jurul acestora poate duce, în cele mai nefericite cazuri, la prăbuşirea clădirii, fie din cauza infiltraţiilor care slăbesc pereţii, fie din cauza greutăţii mari de pe acoperiş. Inspectorul şef de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea, lt. Col. Flaviu Chiscop, a spus că proprietarii sînt obligaţi să îndepărteze zăpada de pe acoperişuri. Dacă aceştia nu pot, din cauza vîrstei sau a unor probleme de sănătate, se pot adresa Primăriei, apoi Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv ISU. De asemenea, asociaţia de locatari poate apela, contra cost , la o societate specializată, fie la alpinişti utilitari, fie la firme de construcţii care au schele şi utilajele necesare de lucru la înălţime pentru a îndepărta zăpada şi gheaţa de pe acoperişuri. Dacă este un pericol iminent se recomandă apelarea numărului de urgenţă 112 şi intervenţia ISU. Din păcate, la nivelul ISU Vrancea există o singură autoscară pentru lucrul la înălţime, momentan defectă. Autorităţile recomandă, preventiv, marcarea zonei cu căderi de zăpadă sau ţurţuri, pentru că trecătorii să nu fie accidentaţi.
