Guvernul interzice activitățile din clădirile cu bulină roșie: în Palatul administrativ nu ar trebui să se mai desfășoare activități!

DECIZIE… Guvernul României interzice închirierea locuințelor cu risc seismic mare și desfășurarea activităților în clădiri încadrate în clasa I de risc, dar este primul care încalcă legea. Palatul administrativ din Vaslui, clădire aflată în proprietatea statului, a fost clasificată, în urmă cu mai mulți ani, în clasa I de risc seismic. Potrivit unei legi care a intrat în vigoare pe 6 ianuarie, în clădire nu ar trebui să se mai desfășoare activități, aceasta urmând să fie supusă lucrărilor de intervenții pentru creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice. Toate contractele încheiate cu instituțiile ce își desfășoară activitatea aici vor înceta de drept în termen de 30 de zile, adică pe 5 februarie. Dacă în acte lucrurile sunt clare, în practică lucrurile sunt puțin diferite, pentru că reprezentanții instituțiilor nici nu iau în calcul să se mute. Este vorba despre Instituția Prefectului Județului Vaslui, Consiliul Județean, Direcția Județeană de Statistică, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Agerpres. “Ca aceste instituții să se mute, ar trebui să aibă unde. Nouă ne-ar fi ușor să ne mutăm la Centrul de Afaceri sau la Centrul Cultural Județean, dar celelalte nu cred că au unde să se ducă. Clădirea se află în proprietatea statului și a fost dată în administrarea Consiliului Județean”, a declarat vicepreședintele cu atribuții de președinte al Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan.

Parlamentul României a adoptat, la finalul anului 2023, Legea nr. 426 pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirii. Prin acest act normativ “se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 lit. a) (n.r. spații publice) și altele asemenea care implică aglomerări de persoane, începând cu data încadrării prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI a clădirii existente, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice”. De asemenea, “se interzice închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, începând cu data încadrării în clasa de risc seismic RsI, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice al clădirii existente”. Potrivit legii, “contractele pentru organizarea și desfășurarea activităților prevăzute la alin. (2), precum și contractele prevăzute la alin. (3), aflate în derulare la data încadrării clădirii, prin raport de expertiză tehnică, în clasa de risc seismic RsI, încetează de drept la 30 de zile de la data încadrării”. În cazul clădirilor care au expertiză seismică, această dată se calculează de la data intrării în vigoare a legii. În cazul clădirilor la care urmează să se efectueze expertiza, data de încetare a contractelor se calculează în funcție de data finalizării expertizei.

Reprezentanții autorităților locale, obligați să facă o “evaluare vizuală rapidă” a clădirilor

De asemenea, Legea nr. 426 trasează o nouă sarcină pentru reprezentanții autorităților locale. Aceștia vor trebui să facă etapizat o evaluare vizuală a clădirilor, prioritatea fiind acordată clădirilor publice și celor de locuințe. Astfel, până pe 1 noiembrie trebuie să fie finalizată evaluarea vizuală pentru construcțiile cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și pentru cele cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic aflate în patrimoniu. “Până la data de 1 ianuarie 2025, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor dispune începerea evaluării vizuale rapide, pentru clădirile prevăzute la art. 2 lit. c). Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 iunie 2026. Până la data de 1 ianuarie 2024, conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea evaluării vizuale rapide, (…), pentru clădirile prevăzute la art. 3 alin. (3), cu excepția celor prevăzute la alin. Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 noiembrie 2024. Până la data de 1 ianuarie 2025, conducătorii unităților de cult ce aparțin cultelor recunoscute de către statul român, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de lăcașuri de cult care se află în patrimoniul unităților de cult respective și care au fost construite înainte de anul 1978. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026”, se arată în Legea nr. 426.

Amenzi de la 5.000 lei până la 50.000 lei

Până pe data de 1 ianuarie 2025, conducătorii instituțiilor publice vor trebui să înceapă expertiza tehnică, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție. În caz contrar, vor fi sancționați cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Amenda crește de la 35.000 lei la 50.000 lei în cazul nerespectării prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol și/sau alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuințe și notificarea, în scris, a proprietarilor/asociațiilor de proprietari asupra obligațiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenții.

Administrarea Palatului administrativ, ba în sarcina Prefecturii, ba a Consiliului Județean

Palatul administrativ a fost construit la finalul anilor 1960, când Vasluiul a devenit reședință de județ. A trecut, de-a lungul timpului, prin trei cutremure majore, însă nu a beneficiat niciodată de lucrări de consolidare. Intenții au fost atât din partea Consiliului Județean, cât și a Instituției Prefectului Vaslui, pentru că cele două instituții au pasat-o de la una la alta de mai multe ori. O oportunitate pentru aceasta a fost un program sprijinit de Banca Mondială, “Programul pentru prevenirea si managementul riscului la dezastre naturale, componenta B: Reducerea riscului seismic”, derulat prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, aprobat prin Hotărârea Guvernului 523/2004. Însă, prin includerea în proiect a lucrărilor de reabilitare si modernizare a clădirii la nivelul cerintelor din documentele standard ale Băncii Mondiale, valoarea totală a investitiei s-a modificat, CJ Vaslui neputând asigura suma necesară cofinanțării. O altă oportunitate de reabilitare a fost printr-un proiect european în cadrul Programului Operational Regional 2014-2020, însă nici aceasta nu s-a concretizat.

Pe afară e vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

În 2018, Consiliul Județean a căutat o firmă pentru realizarea unei expertize seismice asupra clădirii Palatului Administrativ, însă nici despre aceasta nu se mai știe nimic. Expertiza avea scopul “evidențierii stării actuale a clădirii, a capacității portante și intervențiile care ar fi necesare pentru desfășurarea activității instituțiilor ce funcționeaza în clădire”. În 2018, au fost scoase la licitație lucrările de reparații și renovare a birourilor și a spațiilor aferente clădirii în care funcționeză Consiliul Județean. De asemenea, și fațada a beneficiat de renovare. “Au fost lucrări minimale, adică reparații curente, și doar la etajul 1, acolo unde ne desfășurăm activitatea. Noi avem obligația de a întreține clădirea, nu de a efectua lucrări de consolidare. Palatul administrativ a fost în proprietatea noastră, însă, la un moment dat, în istoria administrației, a fost predată Guvernului. În alte județe din țară, clădirea a rămas în proprietatea CJ. Nu vreau să mă pronunț asupra clasei de risc seismic a clădirii și nici a acestei legi, însă precizez că instituțiile care își desfășoară activitatea în palatul administrativ nu sunt chiriașe, ci au primit în folosință spațiile. Nu plătesc chirie, însă plătesc utilități. Dacă aceste instituții s-ar duce la Centrul de Afaceri, cum s-a dus și AEP, atunci ar plăti chirie. Ca ele să se mute, ar trebui să aibă unde. Nouă ne-ar fi ușor să ne mutăm la Centrul de Afaceri sau la Centrul Cultural Județean, dar celelalte nu cred că au unde să se ducă”, a explicat Ciprian Trifan, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Consiliului Județean Vaslui.