Toată lumea ştie că Primăria poate demola oricând garajele ridicate pe terenurile sale de acei gălăţeni care nu s-au sinchisit să obţină autorizaţie de construire. De altfel, în ultimii trei-patru ani municipalitatea a demolat câteva. Câteva zeci, ca să fim precişi. Au mai rămas doar câteva mii, cu sau fără autorizaţie. Circa 7.000 dintre acestea au fost construite cu acte în regulă. Cel puţin aşa susţine Primăria. La o cercetare mai atentă, însă, am descoperit că şi garajele „legale” pot fi dărâmate cât ai zice peşte. Iată de ce! Procedura de atribuire a suprafeţelor de sub garaje este lipsită de temei legal, apreciază juriştii, de unde putem trage concluzia că toate contractele de închiriere a terenurilor de sub garaje sunt lovite de nulitate.
Până acum câţiva ani, numai cine nu dorea nu îşi ridica un garaj pe lângă bloc. Era simplu ca bună ziua. Făceai cerere la Primărie, strângeai toate actele cerute de procedură, primeai autorizaţia de construire, primeai o bucată de teren de la municipalitate pentru care plăteai o chirie de tot râsul şi te apucai gospodăreşte de construit. Iar asta era calea complicată! Exista una mai uşoară? Da. Ridicai garajul şi mai vedeai dup-aia. Cine ştie ce pericole nu te păşteau.
Pe toţi cei care-şi clădiseră garaje fără autorizaţie edilii nu îndrăzneau să-i atingă nici cu o floare, de teamă să nu piardă voturi preţioase în cursa pentru un nou mandat. Până acum trei-patru ani, cea mai aspră măsură pe care municipalitatea o lua faţă de aceştia era să-i poftească părinteşte să intre în legalitate. Nu de alta, dar fenomenul scăpase de sub control într-o aşa măsură, încât edilii nici măcar nu aveau curajul să vorbească despre demolarea garajelor neautorizate, darămite să pună în practică această idee.
Şi pentru că nu le puteau pune la pământ deoarece le-ar fi sărit prea multă lume în cap, cei din Primărie şi-au spus că, dacă tot au ceva teren ocupat de garaje ilegale, măcar să facă bani din asta, îndemnându-i pe gospodari să-şi facă acte pentru construcţie şi să plătească chirie pentru terenul de sub ea. În acest fel, cei care ani de zile au ocupat spaţiul public cu câte un garaj neautorizat au devenit brusc contribuabili oneşti. Altfel spus, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Dar nu toţi „s-au spălat pe dinţi”. Cei care nu au făcut-o s-au trezit cu boldozerele Primăriei în garaj.
Municipalitatea a prins curaj să facă asta abia acum trei-patru ani. De atunci, însă, a demolat doar atâtea garaje câte ar avea locatarii unui singur bloc. „Aş fi cumva incorect să spun că nu mai există niciun garaj fără autorizaţie. Probabil că mai sunt, dar, dacă sunt, sunt foarte puţine şi ele oricum sunt într-o perioadă în care se fac verificări şi se vor lua măsurile corecte. Cred că discutăm de câteva zeci de garaje fără autorizaţie. Cele mai multe au fost deja desfiinţate, în jur de 20-30 din 2008 până acum”, a declarat viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco.
Acum, intrarea în legalitate este interzisă – măsura, dictată de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 7 din 2011, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 – şi demolarea este singura soluţie pe care, vrând-nevrând, Primăria trebuie să o aplice ca să scape de problema garajelor ilegale. Asta nu este, însă, vreo noutate. Că toate structurile neautorizate trebuie desfiinţate scrie în toate actele normative din domeniu, de la Legea construcţiilor nr. 50 din 1991 până la Regulamentul de închiriere a terenurilor municipiului Galaţi, aprobat prin Hotărârile Consiliului Local (HCL) nr. 407 şi 448 din 2009. Faptul că avem aceste reglementări nu face doi bani, dacă ele nu sunt aplicate cu conştiinciozitate.
Atribuiri ilegale
Cei 7.000 de posesori de garaje care figurează în evidenţele Primăriei ca având toate actele la mână nu trebuie să răsufle uşuraţi. Şi adăpostul lor pentru maşină ar putea fi oricând demolat. Asta pentru că modul în care s-a făcut atribuirea terenului contravine legislaţiei româneşti. „Din 2008, nu s-a mai emis nicio autorizaţie pentru construirea unui garaj. Înainte, se emitea autorizaţia şi, în baza acesteia, se încheia contractul de închiriere. Colegii din Primărie spun că autorizaţia de construire permitea să se atribuie în mod direct terenul respectiv”, a afirmat Ciumacenco.
Practica încredinţării directe a terenului de sub garaj, care a înflorit în anii ’90, când primar al oraşului era Eugen Durbacă, şi care a fost continuată de succesorul său, Dumitru Nicolae, primarul în exerciţiu, contravine legilor acestei ţări. Este concluzia trasă de doi jurişti din Galaţi care au acceptat provocarea „Vieţii libere” de a studia normativele locale referitoare la garaje şi de a-şi spune părerea cu privire la consistenţa acestora. Cei doi au o vastă experienţă în domeniul juridic şi vechime în administraţia publică locală. Din motive lesne de înţeles, au refuzat să-şi dezvăluie identitatea. Iată ce spun ei!
„Legea 50 din 1991 (Legea construcţiilor) spune că terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii. Excepţie fac terenurile destinate construirii de locuinţe sau aziluri, care pot fi concesionate fără licitaţie publică. Legea 215 din 2001 (Legea administraţiei publice locale) vorbeşte, de asemenea, despre vânzarea, concesionarea sau închirierea prin licitaţie publică, în condiţiile legii, a bunurilor care aparţin domeniului public sau privat.
Există şi aici o excepţie, constructorii de bună-credinţă beneficiind de un drept preemţiune la cumpărarea de la administraţia locală a terenului pe care au ridicat o construcţie. Imperativul concesionării sau închirierii prin licitaţie publică a bunurilor proprietate publică este înscris şi în Legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Nicăieri nu se aminteşte de încredinţare directă!”, au declarat juriştii după ce au studiat legislaţia naţională, pe care municipalitatea mai mult a invocat-o decât a aplicat-o.
Asta înseamnă că toate că toate contractele de închiriere a terenurilor de sub garaje, semnate în urma atribuirii directe a terenului, şi nu în urma unei licitaţii publice, sunt lovite de nulitate, iar garajele pot fi demolate oricând, explică juriştii.
Încredinţare directă pe viaţă
Administraţia locală a încercat să dreagă busuiocul abia în 2009, când a aprobat Regulamentul în vigoare de închiriere a terenurilor aflate în proprietatea muncipiului Galaţi. Documentul prevede că închirierea se face prin licitaţie publică, însă doar în cazul terenurilor libere de construcţii, cele ocupate deja de garaje fiind date tot prin încredinţare directă! Asta prevedea Regulamentul în forma iniţială, aprobată prin HCL 407 din iulie 2009.
Actul a fost modificat o lună mai târziu, prin HCL 448, care a restrâns plaja de aplicare a atribuirii directe, permiţând utilizarea acestei proceduri doar pentru contractele în derulare, „în sensul că pot fi reînnoite anual”, după cum se arată în textul hotărârii. „Or, partea din Regulament referitoare la înnoirea anuală a contractelor de închiriere a terenurilor ocupate de garaje nu are temei legal, deoarece contractul iniţial a fost încheiat cu încălcarea legii”, au subliniat specialiştii.
Garajele pot fi demolate şi pentru că nu sunt construcţii provizorii
Dacă garajele din Galaţi ar fi un bebeluş, atunci procedurile greşite de atribuire a terenurilor de sub ele ar fi, cu siguranţă, moalele capului. Şi nu ar fi singurul! Juriştii consultaţi de „Viaţa liberă” au indicat că un alt punct slab ar fi construcţiile în sine. „Multe dintre garajele construite în municipiu încalcă autorizaţia de construire pentru că nu sunt construcţii provizorii, nu sunt construcţii uşoare. Ele sunt făcute din beton, au beciuri şi, ca atare, pot fi demolate numai pentru asta”, au arătat experţii.
Potrivit juriştilor, un alt argument de demolare a multora dintre garaje este acela că utilizatorii lor le-au schimbat fără drept destinaţia, transformându-le în dependinţe sau în ateliere clandestine.
Pe proprietarii de garaje nu îi ajută nici faptul că le-au construit pe spaţii verzi. „Majoritatea garajelor se află pe spaţii verzi, adică pe domeniul public, conform anexei la Legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, ceea ce este ilegal”, au declarat juriştii.
Căile legale de demolare a garajelor
În privinţa garajelor ridicate fără autorizaţie de construire, lucrurile sunt extrem de simple. Normele metodologice de aplicare a Legii construcţiilor prevăd că lucrările, inclusiv cele provizorii, executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al localităţilor pot fi desfiinţate de Primărie pe cale administrativă, fără emiterea unei autorizaţii de demolare, fără sesizarea instanţei şi pe cheltuiala contravenientului.
Să ne referim acum la garajele ridicate cu autorizaţie de construire! Dacă Primăria nu ţine cont de faptul că atribuirea terenurilor s-a făcut fără respectarea legislaţiei naţionale, superioare celei locale, le poate demola folosind ca scut mult aşteptatul Plan Urbanistic General. „Problema se poate rezolva prin PUG, pe bucăţele. De exemplu, PUG-ul ne poate arăta că atâtea hectare din Ţiglina 1 vor avea destinaţia de parc sau de parcare, iar municipalitatea le pune în vedere utilizatorilor de garaje că trebuie să demoleze construcţiile pentru că terenul intră în reamenajare şi pur şi simplu nu li se mai prelungeşte contractual de închiriere”, au explicat juriştii, apelând la bagajul de cunoştinţe acumulat în administraţia locală. „Cu voinţă, se pot face paşi mici, dar importanţi în perspectivă. Este necesară o succesiune de Consilii Locale cu voinţă de a face ordine”, au subliniat aceştia.
Noua generaţie de doritori de garaje e compromisă, spun edilii
Ce se întâmplă cu gălăţenii care vor să-şi ridice de-acum încolo un garaj în apropierea blocului? Vor obţine ei un petic de pământ, la licitaţie, aşa cum prevede noul Regulament de închiriere a terenurilor? Oficialii Primăriei spun că nu. „În momentul de faţă, nu se mai emit autorizaţii provizorii pentru garaje”, a afirmat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
„Legile locale încalcă flagrant normele de tehnică legislativă”
În perioada în care au studiat regulamentele locale de închiriere a terenurilor deţinute de municipalitate, juriştii consultaţi de „Viaţa liberă” au remarcat faptul că documentele conţin numeroase greşeli de interpretare şi de redactare. Cea mai gravă dintre ele? „În hotărârile emise de Consiliul Local nu se distinge între domeniul public, care este inalienabil, şi domeniul privat!”, au subliniat aceştia. De asemenea, actele studiate încalcă „în mod flagrant” normele de tehnică legislativă, au spus juriştii.
„Înlocuirea acestor garaje este o necesitate”
„Garajele nu corespund cerinţelor actuale de confort, de viaţă urbană. Ne plasează undeva în semirural, cu magazia şi bucătăria de vară în curtea blocului, cu grătarul pe spaţiul verde… Aşa cum peste tot s-au făcut căi ferate, s-au făcut drumuri, s-au construit locuinţe colective, s-au făcut parcări, aşa şi înlocuirea acestor garaje este o necesitate şi trebuie să se întâmple”, afirmă, franc, arhitectul-şef al Galaţiului, Teodora Voicilă.
