* Numai de la începutul acestei luni, peste 60 de cetăţeni din Bangladesh au ajuns să ceară azil în Centrul de Cazare pentru Refugiaţi de la Galaţi
Peste 8.000 de kilometri şi uriaşe diferenţe socio-culturale nu sunt bariere de netrecut peste locuitorii unor state din sud-estul Asiei, care vor cu tot dinadinsul să ajungă în Uniunea Europeană. Poarta de intrare în spaţiul unde speră să-şi reîntâlnească rudele sau pur şi simplu să înceapă o nouă viaţă este România, destinaţie la care emigranţii bengalezi ajung, mai nou, printr-un amestec de viclenie şi ilegalităţi.
Viza de studii şi plonjonul în Prut
Simplul fapt că în Republica Moldova au posibilitatea de a-şi procura o viză de studii este mană cerească pentru cetăţenii statului situat la est de India şi a determinat o creştere fulminantă a numărului de refugiaţi care solicită azil în ţara noastră.
„A crescut cu 300 la sută numărul refugiaţilor care au trecut prin centrul nostru în ultimii trei ani, iar tendinţa este în creştere, parţial şi din cauză că şi-au schimbat ruta prin care ajung la graniţă. În trecut, veneau prin Turcia – Grecia – Serbia şi intrau în România pe la Timişoara. Acum ajung în Moldova, îşi cumpără o viză de studii şi mai apoi trec frontiera ilegal pe la Oancea sau Albiţa. În momentul în care ajung aici, cer azil, chiar dacă sunt prinşi de poliţie. Astfel ajung în Centru şi au parte de protecţie”, ne-a explicat cms. Dorinel Geru, directorul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi.
Conform sursei citate, numai de la începutul acestei luni au ajuns în centrul de la Galaţi peste 60 de bengalezi. „Dintre aceştia, doar 21 au venit prin transfer de la Timişoara, restul intrând în ţară pe frontiera de est, respectiv prin zonele de competenţă a punctelor de la Albiţa şi Oancea”, completează comisarul Geru.
Potrivit Poliţiei de Frontieră, cei prinşi imediat după ce au ieşit din apele Prutului sunt cercetaţi penal pentru trecere ilegală a frontierei de stat, autorităţile române luând concomitent legătura şi cu cele din Republica Moldova. Demersurile juridice nu îi sperie prea tare pe bengalezii care ştiu bine lecţia şi cer azil. Statutul de refugiat şi de solicitant de azil le conferă anumite drepturi care îi îndeamnă să creadă că primul şi cel mai dificil pas spre Europa a fost deja făcut.
www.viata-libera.ro
