Vrancea se afla in litigiu cu Bacau si Galati, pentru granitele dintre Boghesti– Podu Turcului, Marasesti – Nicoresti si Garoafa – Movileni u judetul nostru isi disputa lacurile de acumulare, dar si hidrocentrala de la Movileni, unde in prezent hotarul trece prin mijlocul lacului u in interiorul judetului, cea mai mare revendicare este cea a comunei Cimpineanca, care solicita de la Odobesti 830 ha u gara de la Cotesti apartine de Slobozia Ciorasti, un „aspirator” de terenuri in perioada colectivizarii, care se mai lupta si cu Gugesti si Milcovul u datele vor sta la baza unui registru electronic al limitelor localitatilor, dar si la o posibila noua lege de organizare administrativ teritoriala a tarii.
Mai multe localitati din Vrancea se afla in mijlocul unor dispute aprige, care vizeaza granitele cu unitatile administrativ teritoriale vecine. Batalia pe pamint nu tine cont nici macar de culoarea politica a primarilor. In multe dintre astfel de litigii sint implicati colegi de partid, fie PSD, fie PNL, care se lupta fie pentru a reveni la vechea „matca” a localitatii, de dinainte de colectivizare, fie pentru a pastra actualele limite. In prezent, exista 22 de tronsoane disputate, in care sint implicate 37 de localitati. Cea mai mare revendicare este cea a comunei Cimpineanca, care cere de la Odobesti suprafata record de 830 ha, cam cit o comuna mai mica. Vrancea are dispute si cu judetele vecine Buzau, Bacau si Galati. Daca situatia Manastirii Poiana Marului a fost transata in favoarea comunei vrincene Jitia, aflata in conflict cu Bisoca, o situatie mai delicata este cea a deciziei privind granita cu Galatiul, in dreptul localitatilor Marasesti si Garoafa. La mijloc stau lacurile de acumulare si centrala hidroelectrica de la Movileni, importante resurse economice, actualul hotar trecind chiar prin mijlocul lacului. Vrancea nu a cedat pina acum nicio palma de pamint, sustine directorul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Vrancea. Finalitatea acestor demersuri este crearea unei harti electronice si, posibil, aparitia unei noi legi administrativ-teritoriale, care ar putea schimba fata judetului si a intregii tari.
„Comunista, necomunista, asta e comuna mea!”
Ultima organizare administrativ-teritoriala a tarii dateaza din 1968, conform Legii nr. 2. In urma cu cinci luni, s-a demarat actiunea de stabilire a hotarelor si delimitarea unitatilor administrativ-teritoriale, dupa mai bine de 40 de ani. Toate cele 73 de localitati din judet au intrat la mediere, dar si toate judetele invecinate. Punerea de acord a tronsoanelor de hotar s-a realizat pe 180 tronsoane intra-judetene (intre localitatile judetului) si 76 tronsoane inter-judetene (cu judetele vecine: Bacau, Galati, Vaslui, Braila, Buzau, Covasna). „Este vorba de o corectura sau o indreptare a limitelor teritoriale in functie de limite geografice foarte clar stabilite, luindu-se ca referinta un curs de apa, un drum, repere naturale, pentru a nu se crea in timp confuzii”, ne-a explicat prefectul Ion Oprea. La nivel judetean, pentru 158 de tronsoane au fost semnate procesele verbale de delimitare de ambele localitati, in buna intelegere, iar la 22 s-au semnalat litigii. Cauza acestor neintelegeri e inradacinata in perioada comunista, in anii 80, cind colectivizarea a dus la compactarea mai multor suprafete de pamint si la modificarea multor granite. Unele localitati au cerut revenirea la situatia de dinainte de anii 84-87, in timp ce altii, care au avut de cistigat la acea vreme teren de la stat vor sa isi pastreze actualele limite. Aceasta in conditiile in care mare parte din veniturile proprii la bugetul local provin si din impozitele pe teren. „Unele localitati au cerut sa revina la granitele pe care le-au avut odata, inainte de 1984-1987, cind s-au facut foarte multe rectificari de hotare pentru ca in acea perioada au fost infiintate UASC-urile, consilii unice agroindustriale de stat cooperatiste, care inglobau mai multe localitati, se spunea atunci pentru o mai buna organizare agricola. Ca sa optimizeze organizarea acestor consilii, s-a umblat la multe hotare. Multi primari au venit acum la mediere, spunind ca aia a fost o masura comunista si ca acum vor sa reintre in matca localitatii lor, asa cum a fost inainte. Ar fi presupus sa schimbam limita hotarului, o comuna sa piarda din suprafata, alta ar fi cistigat. Unii au fost de acord, altii nu au recunoscut. Noi avem toate delimitarile de la vremea aceea, cu semnaturile primarilor. Cu toate dovezile in fata, multi au spus «comunista, necomunista, asta e comuna mea, nu vreau sa semnez»”, ne-a declarat Horia Frincu, directorul OCPI Vrancea, care a participat la toate sedintele de mediere dintre localitati.
Cimpineanca vrea 800 ha de la Odobesti
Obiectele litigiilor dintre cele 37 de localitati vrincene sint, pe de o parte, modificarile de hotar din perioada 1984-1987 si proprietatile locuitorilor dintr-o localitate pe raza altei localitati invecinate, cind acestea au fost situate chiar pe limita de hotar. Miza este faptul ca o primarie ar trebui sa colecteze impozite pentru tot ce inseamna bun si teren situat pe raza lui administrativa si cu cit o localitate este mai mare cu atit are sanse mai mari de dezvoltare. Directorul Frincu a dat exemplul comunei Straoane, care a pus in posesie 400 ha pe teritoriul administrativ al orasului Panciu. „Corect ar fi ca proprietarii sa plateasca taxe la Panciu, ceea ce nu se intimpla”, a punctat Horia Frincu. Acesta a mai scos in evidenta si o alta curiozitate, si anume faptul ca Ruginestiul se intinde pina la limita orasului Adjud, astfel incit proprietatile lui Dorinel Umbrarescu de la iesirea din Adjud spre Bacau sint pe raza comunei Ruginesti. „Umbrarescu este pe teritoriul administrativ Ruginesti, nu Adjud. Este o mare curiozitate”, a spus directorul de la Cadastru. Cea mai mare revendicare este cea a comunei Cimpineanca, care solicita de la orasul Odobesti 830 ha. „E mult, pentru ca sint localitati care stau pe 1000 ha, e localitatea cu totul. Aici se cere cit suprafata unei localitati mai mici”, a completat Frincu. Un caz aparte este Slobozia Ciorasti, care este in conflict cu aproape toate localitatile vecine, pentru ca a avut foarte mult teren de la stat in perioada anilor 80, sub pretextul unei agriculturi performante. Slobozia Ciorasti a colectat terenuri de la Gugesti si Milcovul. Mai mult, actuala Gara Cotesti se afla pe teritoriul administrativ al Sloboziei Ciorasti. „Noi am lasat lucrurile tot asa, in propunerea pe care am facut-o, pentru ca nu am avut nici un fel de dovezi prin care sa se demonstreze ca gara Cotesti a apartinut cindva Cotestiului, in afara de denumire. Nu puteam sa ne hazardam”, ne-a spus directorul Frincu. Un caz special s-a inregistrat in medierea dintre comunele Vinatori si Rastoaca, prima, care a beneficiat de terenuri de la fostele IAS-uri de stat, a cedat din teritoriul sau administrativ catre Rastoaca circa 350 ha.
Vrancea isi disputa lacurile de acumulare cu Galati
Vrancea a avut cinci litigii inter-judetene, cu Buzau, Galati si Bacau. Dintre acestea, doua au fost solutionate prin punerea de acord a Oficiilor de cadastru din cele doua judete. Este vorba de Jitia (Vrancea) – Bisoca (Buzau), parafat miercuri prin cistig de cauza pentru Jitia, care pe baza documentelor prezentate a recistigat Manastirea Poiana Marului pe teritoriul sau, asa incit se va trasa un nou hotar. Un alt conflict solutionat este cel intre Ruginesti (Vrancea) si Urechesti (Bacau), care cerea 10 ha de la vrinceni, insa granita a ramas aceeasi. Au ramas in litigiu, dupa o prima runda de negociere, Boghesti (Vrancea)– Podu Turcului (Bacau), Marasesti (Vrancea) – Nicoresti (Galati) si Garoafa (Vrancea) – Movileni (Galati). Cea mai grea decizie se va lua in privinta hotarelor cu Galatiul, unde Vrancea isi disputa lacurile de acumulare de la Marasesti si Garoafa, dar si hidrocentrala de la Movileni. In prezent, hotarul trece prin mijlocul lacului. „Problemele cele mai delicate si disputele strasnice sint la Marasesti si Garoafa pentru ca trebuie sa luam o decizie foarte grea. Litigiile pleaca de la lacurile de acumulare de la cele doua baraje. Actualul hotar trece prin mijlocul lacului, ele au urmarit cindva cursul Siretului, foarte sinuos si hotarul trece prin apa. Cine va fi in stare sa il urmareasca? E exclus. Noi incercam, avem si ceva argumente. Centralele efectiv, inca sint de stat, dar in viitor probabil vor ajunge la o forma de privatizare, si aici e batalia mare, ca nu e de colo sa ai o hidrocentrala pe administrativul tau si culmea e ca ele pica pe Galati in momentul acesta”, a comentat situatia directorul OCPI. Un alt litigiu inca nesolutionat este cel in care Boghesti cere de la Podu Turcului (Bacau) o suprafata de teren, la hotar existind terenuri ale locuitorilor din comuna din Vrancea. Singurul judet cu care vrincenii s-au inteles din prima a fost, surprinzator, Covasna, cu care obstile vrincene se judeca de mai multi ani pe mai multe paduri aflate la hotar. Horia Frincu sustine ca harta judetului nu a avut de suferit de pe urma acestor discutii. „Noi nu am pierdut nimic, Vrancea nu a cedat nimic, din contra, am cistigat. Noi in general nu am venit cu modificari, s-au pastrat hotarele care au existat. Este si foarte delicat, chiar si daca poate ai fi avut dovezi, pentru a nu se spune ca au existat partipriuri sau alte influente. Va spun clar ca actiunea nu a fost politizata in nici un fel si am incercat sa o finalizam dupa regula tehnica”, a completat directorul OCPI Vrancea.
O noua lege pentru organizarea teritoriala a Romaniei
Toate aceste negocieri pe hotare se vor concretiza intr-un registru electronic al limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, implementat de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI). Pe baza acestuia, este posibil ca actuala lege de administrare teritoriala sa fie schimbata. „Dupa ce vor fi centralizate toate datele, transmitem totul la Bucuresti, este un fel de validare a fiecarui hotar. Apoi Agentia vine prin MAI, cu acceptul Guvernului, si va lasa o perioada de gratie de 6-8 luni, ca fiecare sa vina cu noi dovezi, s-a vehiculat chiar posibilitatea atacarii in instanta. Dupa care vor fi legiferate prin hotarire de guvern sau printr-o noua lege administrativa. Aceasta delimitare era mai mult decit necesara”, ne-a mai declarat ing. Horia Frincu. Prefectul Ion Oprea a declarat ca s-au putut opera o serie de modificari, dar nu de natura a afecta suprafete mari din teritorii si ca totul s-a facut pe baza unor documente, inscrisuri oficiale, autentice. Comisia judeteana care a analizat toate aceste hotare este alcatuita din: prefect (presedinte comisie), directorul OCPI, primar, un specialist din compartimentul de cadastru – urbanism din primarie, reprezentant Directia Silvica (daca limita trece prin padure), Administratia Nationala Apele Romane (daca limita trece de-a lungul unui curs de apa), secretarul comunei/orasului. In urmatoarea perioada vor avea loc noi intilniri pentru ajungerea la un consens si in privinta granitelor care sint inca disputate. Suprafata judetului Vrancea este de 4.863 kmp.
Litigii intre localitatile din Vrancea pe granite
Tulnici – Paulesti
Tulnici – Negrilesti
Timboiesti – Obrejita
Spulber – Nereju
Paltin – Spulber
Odobesti – Cimpineanca
Movilita – Panciu
Movilita – Marasesti
Fitionesti – Straoane
Cimpuri – Vizantea Livezi
Cimpineanca – Cirligele
Adjud – Ruginesti
Vintileasca – Jitia
Slobozia Ciorasti – Gugesti
Negrilesti – Birsesti
Milcovul – Slobozia Ciorasti
Mera – Brosteni
Gura Calitei – Dumitresti
Cotesti – Urechesti
Ruginesti – Pufesti
Cotesti – Slobozia Ciorasti
Boghesti – Tanasoaia
