O analiză realizată de către Comisia Naţională de Prognoză (CNP) ce a fost făcută publică de puţină vreme, aruncă Galaţiul printre cele mai sărace judeţe din ţară. Deşi avem port la Dunăre, aici se află cel mai mare producător de oţel din ţară şi ne găsim la graniţa Uniunii Europene, nu am reuşit să fructificăm niciunul dintre aceste mari avantaje.
Dimpotrivă, suntem fruntaşi la şomaj, avem unul dintre cele mai scăzute PIB-uri în ultimii doi ani, iar semne reale de însănătoşire nu se întrevăd prea curând.
În schimb, este de remarcat faptul că judeţe apropiate, vom da doar exemplul Brăilei, reuşesc să capete statutul de zonă medie. Explicaţia poate fi aceea că vecinii noştri au ştiut să gestioneze mult mai bine problemele generate de recesiunea economică şi au încurajat în permanenţă investiţiile.
Codaşi pe toată linia
În documentul prezentat de către CNP, intitulat Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial, la capitolul „Valoarea produsului intern brut pe judeţe şi regiuni”, judeţul nostru este prezentat ca fiind unul dintre cele sărace din zonă, după Brăila, Buzău şi Constanţa.
Cu un PIB de 9.882,8 de milioane în 2009 şi 10.093,7 milioane în anul trecut, Galaţiul a avut una dintre cele mai spectaculoase căderi dintre judeţele României.
Nici previziunile nu ne încarcă de speranţă. Proiecţia făcută de către CNP arată că PIB-ul, la Galaţi, ar urma să crească de la 10.690,3 milioane în 2011 până la 14.159,1 milioane în 2014.
Întorcându-ne la ce s-a întâmplat până acum, judeţul nostru capătă statutul de zonă săracă în ceea ce priveşte PIB-ul, cu 3.938 de euro pe cap de locuitor, în comparaţie cu Brăila, care are 4.537 euro, Bacău, care înregistrează 4.155 euro sau 7.625 euro în cazul Clujului.
Nu stăm mai pe roze nici în privinţa şomajului. Cu o rată de 9,8 la sută, stăm mult mai prost decât judeţele din vestul ţării, dar suntem depăşiţi şi de judeţe precum Tulcea, unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,8 procente, Vrancea – 7,5 sau Iaşi – 6,9 la sută.
În ceea ce priveşte numărul persoanelor care au un loc de muncă, judeţul nostru este marcat pozitiv. Cu peste 187.000 de angajaţi în 2009 şi 181.000 anul trecut, suntem printre judeţele fruntaşe. Acest lucru nu reprezintă neapărat un plus, asta pentru că vorbim despre unul dintre cele mai mari judeţe ale ţării.
Mai mult, previziunile făcute cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică în cadrul aceleiaşi analize ne arată că acest număr nu va creşte foarte mult în următorii ani. Astfel, în 2014, în Galaţi ar urma să existe 186.000 angajaţi. Adică peste 3 ani abia ne vom apropia de cifra din 2009.
Politicienii, principalii vinovaţi
O discuţie legată de aceste cifre am avut-o cu preşedintele Patronatului IMM Galaţi, Marian Filimon. Acesta a punctat de mai multe ori faptul că politicienii locali poartă o mare responsabilitate pentru prăbuşirea economică a judeţului nostru.
„Nu ar trebui să surprindă pe nimeni această situaţie. Dacă vorbim despre elementele care au adus Galaţiul în această postură trebuie să arătăm spre zona politico-administrativă. Oamenii aceştia sunt cei responsabili pentru ce se întâmplă în acest moment cu economia judeţului. Şi până când nu se vor întoarce cu faţa la industrie, la agricultură, vom rămâne codaşi în ceea ce priveşte produsul intern brut”, a declarat Filimon.
Acesta şi-a susţinut argumentaţia precizând că politicienii locali au avut o singură grijă, aceea de a împărţi pe criterii politice păguboase toate unităţile din industrie care produceau şi care puteau performa. La faptul că Galaţiul a ajuns printre judeţele codaşe în aceste analize statistice a contribuit şi faptul că din 2009 şi până astăzi s-au desfiinţat peste 7.000 de firme, unităţi mici şi mijlocii, care aduceau un aport important la PIB-ul judeţului, a mai spus Filimon.
Întrebat cum de la alţii economia a rămas pe linia de plutire, reprezentantul IMM-urilor s-a oprit tot la exemplul dat de judeţul Brăila.
„Acum 10 ani, acesta a fost un judeţ pus la pământ. S-au trezit însă din pumni, iar cei care reprezintă administraţia din acest judeţ au pus umărul serios la treabă. Cum au făcut acest lucru? Foarte simplu! Au încurajat toate investiţiile, au oferit facilităţi, au făcut dovada unei deschideri în ceea ce priveşte colaborările lăsând orgoliile deoparte şi au întocmit planuri comune cu investitorii. Rezultatele sunt vizibile şi ar trebui să fie un exemplu şi pentru noi”, a încheiat Filimon.
Multinaţionala veselă
În analiza prezentată de către Comisia Naţională de Prognoză, judeţele Argeş (unde se află uzinele Dacia, patronate de către grupul Renault) şi Cluj (unde activează o fabrică de telefoane mobile a celor de la Nokia) sunt prezentate ca fiind fruntaşe în ce priveşte PIB-ul.
În primul caz vorbim despre o valoare a acestuia de 20.752,4 milioane de lei şi despre 22182,3 miloane în cel de-al doilea caz, pentru anul 2010.
Deşi la Galaţi activează cea mai prestigioasă companie siderurgică din lume, valoarea PIB-ului la noi este la mai puţin de jumătate decât în cazul celor două judeţe.
Pentru acest lucru ar putea fi găsită o explicaţie relativ simplă: în vreme ce exportul de autoturisme Dacia şi cel de telefoane mobile a explodat în ultimii doi ani, piaţa oţelului a intrat în colaps în aceeaşi perioadă, iar combinatul siderurgic s-a aflat în mare dificultate, nereuşind să realizeze profit.
