INCREDIBIL… Frunzele de prun eliminã cheagurile din vasele de sânge si vindecã probleme digestive si viermii intestinali. Conform reputatului profesor Ovidiu Bojor, frunzele de prun au efecte laxative si diuretice remarcabile, la fel cum au si prunele. În tratarea anemiei, a asteniei, hemoroizilor, reumatismului si tromboflebitei. De asemenea, aceste frunze au si puternice proprietãti purgative, febrifuge si vermifuge. Curãtã vasele de sânge mai bine decât orice pastilã!
Frunzele de prun au proprietãti incredibile. Pot fi folosite cu succes în cazuri de probleme digestive si viermi intestinali. Pentru acest lucru trebuie fãcut un decoct. Iatã cum: Se pune o lingura de frunze, se fierb 10-15 minute, într-o canã de apã. Ceaiul de frunze de prun astfel obtinut, se consumã timp de 3-5 zile consecutiv. Iatã si alte proprietãti ale frunzelor de prun: „Frunzele de prun curãtã vasele de sânge mai bine decât orisice pastilã. Eliminã si cheagurile de sânge! Modul de preparare a ceiului este simplu: se culege o mânã de frunze de prun proaspete ( 8-10 frunze), se lasã la infuzat într-o canã, cu lapte de caprã clocotit! Se lasã 10 minute acoperit, apoi se strecoarã, se îndulceste cu putinã miere de albine si se consumã câte douã cãni pe zi, una dimineata si una seara, timp de 10 zile. Frunzele de prun eliminã cheagurile din vasele de sânge. În tratarea anemiei, a asteniei, hemoroizilor, reumatismului si tromboflebitei. Poti sã utilizezi cu mult succes frunza de prun în cazuri de probleme digestive si viermi intestinali. Aceste frunze au si puternice proprietãti purgative si febrifuge”. Aceasta retetã magicã este copiatã dupã studiul regretatului medic Ovidiu Bojor, cunoscut si apreciat în toatã.
Ce mai „reparã” frunzele de prun?
Frunzele de prun se folosesc pentru a prepara o retetã foarte eficientã împotriva constipatiei. Decoctul din frunze de prun este un remediu foarte bun care poate fi folosit ca adjuvant în tratamentul viermilor intestinali. Frunzele de prun contin un laxativ natural foarte eficient. O retetã laxativã cu rezultate bune se poate obtine din 30 de frunze puse la fiert, timp de un sfert de ceas, într-un litru de apã. Se obtine o infuzie care trebuie bãutã în fiecare zi, timp de cinci zile, câte o ceascã dupã fiecare masã. Se poate face un ceai care combate febra si anemia. Se folosesc 30 de grame de frunze mãruntite la fiert, timp de 5 minute, într-un litru de apã. Astfel se obtine o infuzie care se lasã la rãcit timp de 10 minute. Se bea câte o canã de douã ori pe zi.
Reteta marelui profesor Ovidiu Bojor, cu frunze de prun si lapte de caprã
CEAI PATENTAT…Iatã un pasaj din studiul profesorului Ovidiu Bojor: „Frunzele de prun eliminã cheagurile si desfundã vasele de sânge. Prunele si prunele uscate sunt bogate în antioxidanti, care sunt de ajutor pentru reducerea inflamatiei si pentru protejarea celulelor de deteriorarea radicalilor liberi. Sunt deosebit de bogate în antioxidanti polifenoli, care au efecte pozitive asupra sãnãtãtii oaselor si pot ajuta la reducerea riscului de boli de inimã si diabet. De fapt, unele studii au arãtat cã prunele contin de douã ori mai multã cantitate de antioxidanti polifenoli decât alte fructe populare, cum ar fi nectarinele si piersicile. Prunele ajuta la scaderea glicemiei! Au proprietãti care pot ajuta la controlul zahãrului din sânge. În ciuda faptului cã sunt destul de bogate în carbohidrati, prunele nu par sã provoace o crestere substantialã a nivelului de zahãr din sânge dupã ce sunt consumate. În plus, fibrele din prune pot fi partial responsabile pentru efectele lor asupra zahãrului din sânge. Fibrele încetinesc rata la care corpul tãu absoarbe carbohidratii dupã masã, determinând cresterea treptatã a zahãrului din sânge, în loc sã creascã. Prunele pot promova si sãnãtatea oaselor, fiind benefice pentru îmbunãtãtirea sãnãtãtii lor. De asemenea, pot aduce beneficii sãnãtãtii inimii! Consumul regulat de prune si prune uscate poate avea un efect protector asupra sãnãtãtii inimii. Prunele au fost si studiate pentru potentialul lor de a reduce hipertensiunea arterialã si nivelul colesterolului, care sunt factori majori de risc pentru bolile de inimã”, a arãtat marele si regretatul profesor Ovidiu Bojor.
