O decizie istoricã, luatã în conditii grele
FRATII Parlamentul Republicii Moldova a votat în primã lecturã, Tratatul cu România privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutualã în probleme de frontierã, semnat la 8 noiembrie 2010 la Bucuresti. Legea privind Tratatul de frontierã dintre România si Republica Moldova a fost ratificatã într-o primã lecturã, de Parlamentul de la Chisinãu, desi atât liberalii, cât si comunistii s-au opus ratificãrii acestui tratat. „Noi nu trebuie sã punem o granitã între frati. Ce o sã spunã succesorii nostri, cã noi le-am spulberat o eventualã, viitoare, optiune istoricã pe care trebuie sã o aibã neamul nostru românesc?”, a spus parlamentarul liberal moldovean Valeriu Munteanu.
Aflati în opozitie fatã de noua coalitie de guvernare, liberalii din Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu, dar si comunistii lui Vladimir Voronin, s-au declarat împotriva ratificãrii. În timp ce liberalii sustin cã nu trebuie sã existe frontierã între români, comunistii sustin faptul cã nu s-a stabilit încã frontiera si acuzã România cã se opune. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a solicitat ca Tratatul de frontierã sã nu fie ratificat, pe motiv cã ar fi neconstitutional, deoarece a fost semnat de cãtre fostul premier Vlad Filat, în timp ce doar presedintele tãrii ar avea dreptul sã semneze tratate internationale. Tratatul reglementeazã întretinerea si gestionarea comunã a frontierei si cooperarea între autoritãtile de frontierã. În baza documentului, pãrtile semnatare se obligã sã întretinã frontiera de stat într-o stare de marcare vizibilã si sã întreprindã mãsurile necesare de prevenire a deteriorãrii, distrugerii sau înlocuirii ilegale a semnelor de frontierã, care pe teritoriul judetului Vaslui se întinde pe aproape 100 de kilometri. Tratatul mai prevede cã România si Republica Moldova vor constitui o Comisie mixtã pentru verificarea traseului frontierei de stat si întretinerea semnelor de frontierã. Comisia va efectua la fiecare cinci ani verificarea traseului frontierei de stat, prin mãsurãtori si alte lucrãri de teren.
O granitã care împarte românii în douã
Mihai Ghimpu a spus cã prim-ministrul nu are dreptul sã semneze tratate internationale, ci doar seful statului. Acest tratat de frontierã, potrivit liberalului, a fost semnat la indicatia Federatiei Ruse. „Ce fel de regim de frontierã? Timp de 20 de ani ce, nu era frontierã? Ce, sunt probleme? Parlamentul nu are drept sã ratifice acest tratat deoarece este anticonstitutional. Dacã-l adoptati, eu o sã-l contest la Curtea Constitutionalã”, a declarat Ghimpu. „Noi nu trebuie sã punem o granitã între frati. Ce o sã spunã succesorii nostri, cã noi le-am spulberat o eventualã, viitoare, optiune istoricã pe care trebuie sã o aibã neamul nostru românesc?”, a subliniat deputatul PL, Valeriu Munteanu. Dupã 1990, s-au fãcut pasi timizi în vederea normalizãrii relatiilor dintre România si R. Moldova. De referintã este ziua de 6 mai 1990, când mii de vasluieni au trecut granita la fratii din Basarabia, prin cele douã puncte deschise în judetul Vaslui, Albita – Leuseni, Fãlciu -Tiganca. În timp, s-a tot discutat despre necesitatea construirii unui nou pod peste Prut, în zona Bumbãta, însã nu a existat consens între guvernele de pe cele douã maluri ale Prutului.
Moldovenii, adusi cu miile la Serviciile de Evidenta Persoanei si Pasapoarte
În timp ce politicienii se dau de ceasul mortii pentru a stabili o granitã oficialã între cele douã tãri surori, retelele din R. Moldova aduc mii de basarabeni, lunar, la Serviciile de Evidenta Persoanei din judet, ca si la Serviciul de Pasapoarte. Culmea, basarabenii sunt purtati în tot felul de masini si microbuze la Vaslui, desi ar putea depune documente prin care solicitã cetãtenia românã la consulatele generale din tara vecinã sau la Ambasada României de la Chisinãu! În timp de un an de zile, toti moldovenii care doresc sã primeascã si cetãtenia românã o pot obtine, fãrã niciun efort, numai cã persoane „binevoitoare” de pe cele douã maluri ale Prutului încaseazã câte 300-500 de euro de fiecare moldovean adus la Vaslui, care este ajutat fie cu o locatie în vreun apartament dinainte stabilit în resedinta de judet, fie prin obtinerea unui pasaport.
Bãsescu nu a recunoscut niciodatã frontiera dictatã de Ribbentrop-Molotov
Initiativa unui tratat moldo-român a venit din partea presedintelui moldovean Mircea Snegur, însã a fost contestatã de cãtre omologul sãu român, Ion Iliescu, dupã o întrevedere între cei doi la Bucuresti la 19 iunie 1991, într-o perioadã în care se concepeau acorduri de uniune monetarã între România si Republica Moldova, în vederea unei potentiale uniri. În anul 1992, în contextul conflictului transnistrean, Chisinãul dorea un tratat politic de bazã cu Bucurestiul pentru a contraargumenta speculatia unei posibile uniri a Republicii Moldova cu România vehiculatã de separatistii de la Tiraspol si unele cercuri politice de la Moscova. Abia în 2000, dupã sapte ani de discutii, a fost parafat un tratat de parteneriat si colaborare, necesar pentru aderarea României la NATO. Nu a fost însã semnat, din cauza neîntelegerilor. A urmat un nou impuls, în contextul aderãrii României la UE si al relatiilor bune, pe atunci, dintre presedintii Bãsescu si Voronin. În momentul aderãrii la Schengen si venirea la putere a prooccidentalilor de la Chisinãu, în iulie 2009, presedintele Bãsescu si-a revizuit pozitia de a nu semna un act prin care s-ar recunoaste tratatul Ribbentrop-Molotov. Un an mai târziu, în octombrie 2010, Angela Merkel a venit la Bucuresti si a sugerat cã semnarea tratatului de frontierã cu Chisinãul ar însemna un progres pentru UE în relatia cu vecinãtatea esticã si pentru aderarea României la Schengen.
