STRANIU… Vineri un fenomen bizar i-a pus pe gânduri pe vasluieni. Un nor gros de praf alb s-a așezat pe oraș, iar soarele de abia se mai vedea de la asfințit. În zare totul era alb de parcă o ploaie cu grindină era iminentă. Temperaturile ridicate și zăpușeala de afară te duceau cu gândul căse va dezlănțui o furtună. Reporterii Vremea Nouă au surprins imagini inedite realizate de pe dealul de la Tanacu, care arată cum norul de praf a acoperit orașul. Directorul de la Garda de Mediu Vaslui, Gabriel Laic, ne-a spus că o parte din indicatorii care măsoară poluarea sunt dați peste cap: “E vorba de acei parametri cărora noi le spunem PM 10 sau PM 2,5, ce reprezintă numărul de particole de praf de 10, respectiv 2,5 microni care au depășit cu mult valorile normale”. Într-adevăr vineri au fost valori foarte crescute ale acestor parametri. Pe contul de Facebook Meteo Moldova administrat de o serie de cercetători din Iași, profesori la Facultatea de Geografie și Geologie au publicat o diagramă a acestor valori care ating maxime de patru ori mai mari decât normalul. De exemplu, la PM 10, limita admisă este de 50 µg/m3, iar valori au fost și de 90, la fel și pentru particolele de praf de 2,5 microni, vârfurile au fost mari (aproape de 20, față de media de 5 µg/m3).
Săptămâna trecută județul a fost învăluit de un nor de praf, iar vineri acest fapt a fost atât de vizibil, încât soarele nu mai era atât de strălucitor, creând senzația unei luni pline. Cercetătorii din Iași, de la Facultatea de Geografie și Geologie, au publicat mai multe opinii despre acest fenomen pe contul de Facebook, Meteo Moldova. Iată ce spune conferențiarul Lucian Sfîcă: “Circulă în mass-media ipoteza originii sahariene a prafului ce ne-a impresionat zilele trecute. Pe imaginea MODIS (n.r. fotografii oferite de spectroradiometrul de imagini cu rezoluție moderată instalate pe sateliții meteorologici) se poate vedea cum sunt antrenate trene de praf din regiunea Stepei Calmuce (n.r. din zona Caucazului de Nord). În mod evident, aceasta este originea prafului ce ajunge și la noi. Praful călătorește pe curenții de aer pe la nord de Marea Neagră, curenți de aer determinați de situarea regiunii la sudul unei vaste arii anticiclonale continentale. Praful ajunge într-un final și la noi, după ce praful originar din regiunea stepică de la nord de Caucaz este suplimentat cu noi suspensii din regiunile de la nord de Marea Neagră, regiune ce prezintă un grad mare de uscăciune în aceată perioadă. Există un film impresionant cu acest transport de praf în regiunea Mariupol de pe țărmul Mării Azov (chiar dacă înregistrarea vorbește despre incendii, vizibilitatea orizontală este în mod clar limitată de amestecul de fum și praf)”, spune conf. dr. Lucian Sfîcă.
Profesorul de la Iași infirmă ipoteza norului radioctiv de la centrala nucleară din Ucraina
Cum din cauza războiului s-a creat psihoza faptului ca acest nor de praf vine din zona centralei Zaporojie, din zona bombardată a Ucranei, profesorul Lucian Sfîcă lămurește și această problemă: “Legat de faptul că norul respectiv era rezultat din fumul din Ucraina este de menționat că analize preliminare indică faptul că în norul respectiv produsele de ardere aveau o concentrație infimă. Dacă s-a simțit miros de fum trebuie avut în vedere că sursele locale de fum nu au dispărut în această perioadă. Oricum, cert este că fenomenul în ansamblu nu era determinat de războiul din Ucraina, dar nu este exclus ca produsele de ardere să fi fost mai ridicate decât în mod normal în astfel de situații de transport de praf tocmai din pricina incendiilor provocate de război. Legat de efectele asupra sănătății, evident că o astfel de atmosferă determină anumite probleme medicale, însă asta în cazul persoanelor cu alte afecțiuni respiratorii, alergice sau psihice. Nu este de competența noastră să lansăm aici avertizări în acest sens.
Al doilea aspect foarte important este legat de anxietatea pricinuită de radioactivitate. În acest sens trebuie să înțelegem că potențialele creșteri de radioactivitate nu determină fenomene ce ar putea semăna cu ce am avut zilele trecute. Ca să sintetizăm: nu tot ce e rău în atmosferă se vede și nu tot ce se vede e rău. În acest sens recomandăm mărturiile Svetlanei Aleksievici despre atmosfera de după Cernobâl în care oamenii erau surprinși de panica autorităților în condițiile în care vremea era foarte frumoasă, iar cerul de un albastru infinit. De reținut acest aspect, pentru că în eventualitatea nefericită a unui accident nuclear în Ucraina sigur se vor găsi persoane cu o expertiză foarte vastă pe facebook care adrmirând cerul îi vor înjura pe cei care îi panichează aiurea. În acest sens, rețineți că singura autoritate care ne poate informa asupra nivelului de radioactivitate este http://www.cncan.ro/”.
Explicațiile norului dens de praf de vineri de după-amiază
LĂMURIRI… În Vaslui, în timp ce vasluienii se pregăteau de concertul lui Doga norul de praf dens pusese stăpânire pe oraș. Soarele de abia se mai putea vedea de pâcla groasă de praf deșertic. Pe contul de Facebook “Moldova Meteo”, profesorul Sfîcă dă exlicația acestui fenomen atât de vizibil: “Spre deosebire de zilele trecute în care circulația estică, ce a adus și concentrațiile impresionante de praf, era asociată cu umidități atmosferice ridicate, astăzi avem un tablou meteorologic ce este specific unui fenomen despre care putem citi în tratatele clasice de Clima României ca fiind caracteristice regiunii de est a țării.Temperaturile maxime de peste 30 grade Celsius asociate unei umidități sub 30% în condiții de vânt moderat sau intens din direcție estică, ce poate transporta o masă de aer încărcată cu particule de praf, reprezintă caracteristicile elementare ale vântului de tipul suhovei. De la lucrarea scrisă de Fetov V. și colaboratorii în 1963 asupra caracteristicilor climatice ale acestui vânt regional în Câmpia Română, fenomenul nu a mai fost explorat, iar episodul din aceste zile ne lasă de înțeles că ar merita mai multă atenție științifică, mai ales pentru că ne poate aduce o imagine utilă pentru situațiile de așa zisă poluare naturală. De menționat și faptul că suhoveiul poate fi considerat și unul dintre argumentele forte ale continentalismului climatic ce ar caracteriza estul României”.
Vin rusii