FOTO | INCREDIBIL: autoritățile vasluiene, impasibile și habarniste! Nimeni nu are o evidență clară și nu știe ce clădiri cu risc seismic I și II sunt în județ!

NEPREGĂTITE… Autoritățile vasluiene nu știu ce clădiri cu risc seismic I șI II sunt în județ. Ziarul Vremea Nouă a solicitat mai multor instituții o listă cu clădirile expertizate tehnic, însă acestea au răspuns că nu au astfel de date, pasând răspunderea deținerii lor dintr-o parte în alta. Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Vaslui a transmis că “singura listă cu blocurile expertizate tehnic, încadrate în clase de risc seismic din județul Vaslui, actualizată la nivelul anului 2005, o deține Consiliul Județean Vaslui, instituție care a patronat aceste investiții”. “Întocmirea și finanțarea acestor expertize nu intră sub incidența verificării a ISC, de aceea nu deținem asemenea date”, a explicat inspectorul șef județean. Consiliul Județean Vaslui, însă, a răspuns că “informațiile solicitate nu se găsesc în baza de date” a instituției. Prefectura Vaslui a transmis, de asemenea, că nu deține informații cu privire la construcțiile expertizate tehnic, dar că, atenție, astfel de “evidențe se pot găsi la Consiliul Județean și Inspectoratul de Stat în Construcții”. Nici Primăria Municipiului Vaslui nu deține o listă cu clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic I și II, deși Legea nr. 212 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, adoptată anul trecut, spune clar că primăriile municipiilor, orașelor și comunelor trebuie să identifice și să inventarieze clădirile încadrate în clasele de risc seismic și să publice listele pe site. Primăria municipiului Bârlad, în schimb, are o listă publicată pe site, însă nu mai este actualizată din 2014. Atunci figurau 15 blocuri cu clasă de risc seismic I, numai că, între timp, primarul Boroș a reușit o performanță: 13 dintre cele 15 clădiri au fost reexpertizate și au primit clasa a II-a de risc seismic. “Toate aceste familii, care, timp de aproape 20 de ani, nu doar că nu au putut să își tranzacționeze pe piața imobiliară proprietățile, dar nici nu se puteau gândi la eventuale reconsolidări, pot să răsufle ușurate. Specialiștii s-au pronunțat, iar acum se întrevăd șanse reale de punere în practică a unor proiecte de reabilitare”, declara, în urmă cu trei ani de zile, primarul Dumitru Boroș. Dacă la nivel declarativ și/sau în documente unele blocuri au fost încadrate în clasa a II-a de risc seismic, fizic unele dintre ele poartă în continuare “bulina roșie”. Este cazul blocului Victoriei de pe strada 1 Decembrie. Primarul municipiului Bârlad nu a răspuns solicitărilor ziarului Vremea Nouă de a clarifica situația blocurilor cu risc seismic și de a preciza dacă a depus proiecte în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor, implementat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

În România, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, la curbura Carpaților Orientali – regiunea Vrancea. Există însă și câteva zone de surse seismice superficiale, de importanță locală pentru hazardul seismic, iar printre acestea se află și Depresiunea Bârlad. Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vaslui scria, în urmă cu câțiva ani, în Strategia integrată de dezvoltară urbană a zonei metropolitane, că “deși nu s-au înregistrat morți, răniți sau pagube semnificative la seismele din ultimul secol, județul Vaslui se află în zona “B”, căreia îi corespunde gradul seismic VIII. Prin urmare, construcțiile realizate în perioada 1960-1970, mai ales blocurile de locuințe care găzduiesc comunități compacte, vor avea de suferit la un seism cu intensitate mare. Aproximativ 40 de blocuri din municipiul Vaslui, cu peste 8.000 de rezidenți, sunt expertizate tehnic și încadrate în clasele 1, 2 și 3 de risc seismic”.

Nu există blocuri fără clasă de risc seismic, ci doar blocuri neexpertizate tehnic

Potrivit Codului de proiectare seismică al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, toate clădirile expertizate sunt încadrate în una din cele patru clase de risc seismic: Rs I, Rs II, Rs III și Rs IV. Clădirile încadrate în clasa Rs I au o susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime. În clasa a II-a de risc seismic sunt încadrate clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, care poate pune în pericol siguranța locatarilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă. Clasa de risc seismic Rs III cuprinde clădirile ce pot fi avariate moderat la acțiunea cutremurului, fără a pune în pericol semnificativ siguranța locatarilor. Ultima clasă de risc seismic cuprinde clădirile cele mai sigure, la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare. Astfel, nu există “clădire fără risc seismic”, ci doar clădire neexpertizată tehnic.

Ultimele expertize tehnice în municipiul Vaslui, realizate în perioada 1993-1997. Instituțiile spun că nu mai au informații despre acestea

Vasluienii care vor să consulte lista cu clădirile încadrate în risc seismic I, II și III nu au la dispoziție decât informațiile publicate, în urmă cu mai mulți ani, în mass-media locală. Asta pentru că nicio instituție județeană sau din municipiul Vaslui nu a publicat, până acum, astfel de date. Consiliul Județean Vaslui a transmis ziarului Vremea Nouă că nu deține astfel de evidențe, însă a pus la dispoziție mai multe documente din arhiva personală a arhitectului șef Marian Beșliu, de pe vremea când acesta lucra la fostul Institut de Proiectare al județului Vaslui. Printre aceste documente se află și o listă cu clădirile expertizate în perioada 1993-1997; atunci niciun bloc din municipiul Vaslui nu a fost încadrat în clasa I de risc seismic, ci doar în clasele II și III. Din 1997, când au fost realizate ultimele expertize, și până astăzi, în 2023, au trecut 26 de ani, astfel că, cel mai probabil, nu mai au nicio relevanță și ar trebui reactualizate. De asemenea, în toată această perioadă, s-au efectuat modificări în nomenclatorul stradal. Spre exemplu, dacă atunci blocul Q1, încadrat în clasa II de risc seismic, se afla pe strada Ștefan cel Mare, acum se află pe strada Școlii. De asemenea, și unele blocuri care figurau înainte de pe strada Avântului, astăzi sunt pe strada Vasile Alecsandri. Blocurile încadrate în clasa II de risc seismic, după expertizele efectuate în perioada 1993-1997, sunt: bloc S1 (nr. 63) str. Vidin, bloc A1 (nr. 1) str. M. Kogălnicenu, bloc A2 (nr. 2) str. Donici – Călugăreni, bloc A3 (nr. 3) str. Donici Călugăreni, bloc S2 (nr. 64) str. Vidin, bloc O1 (nr. 67) str. Vidin, bloc O2 (nr. 69) str. Vidin, bloc A4 (nr. 4) str. Donici Călugăreni, bloc M3 (nr. 156) str. Smârdan, bloc B3 (nr. 11) zona Donici, bloc B1 (nr. 13) zona Donici, bloc B2 (nr. 12) zona Donici, bloc C1 (nr. 9) str. Călugăreni, bloc C5 (nr. 15) str. Donici Călugăreni, bloc B4 (nr. 21) str. Donici, bloc D6 (nr. 103) str. W. Mărăcineanu, bloc nr. 34, str. Ștefan cel Mare, bloc A1 (nr. 14) str. Donici, bloc nr. 35, str. Ștefan cel Mare, bloc C 2 (nr. 12) str. Donici, bloc C4 (nr. 30) str. Donici, bloc C6 (nr. 10) str. Donici-Călugăreni, bloc R2 (nr. 108) str. Primăverii, bloc C7 (nr.16) str. Donici.

Consiliul Județean Vaslui vs. Consiliul Județean Bacău

Dacă Consiliul Județean Vaslui nu deține informații despre clădirile expertizate tehnic în județ, nu același lucru se întâmplă în instituțiile omoloage din țară. Spre exemplu, Consiliul Județean Bacău a publicat pe site Planul de analiză și acoperire a riscurilor de pe teritoriul județului Bacău. Potrivit documentului, la nivelul instituției băcăuane, există 26 de grupuri de suport tehnic pentru fiecare risc, inclusiv cel pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure de pământ. Documentul cuprinde, de asemenea, mai multe informații despre cutremurele resimțite, de-a lungul anilor, în județul Bacău, dar și o listă a clădirilor expertizate tehnic în perioada 1993-2020, împărțită pe unități administrativ-teritoriale. Astfel de planuri de analiză și acoperire a riscurilor sunt întocmite și în județul Vaslui, însă ele sunt publicate pe site-ul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui și nu cuprind nicio listă a clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic I, II și III. Contactat telefonic, purtătorul de cuvânt ISU Vaslui a explicat de ce nu este inclusă nicio astfel de listă: „nu intră în atribuțiile noastre să efectuăm aceste expertize și – în mod cert -, nici să le publicăm pe site-ul instituției. O.M.A.I. nr. 132/2007 ne impune să publicăm unele zone cu risc seismic, cee ce noi am îndeplinit. Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor spune clar ce instituții trebuie să publice aceste liste: administrațiile publice locale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Podul Înalt” al județului Vaslui.

Inspectoratul Școlar Județean spune că are o listă cu unitățile de învățământ expertizate, dar că nu e publică

O altă instituție căreia ziarul Vremea Nouă i-a solicitat o listă cu clădirile expertizate tehnic este Inspectoratul Școlar Județean Vaslui. Șefa ISJ a transmis că în județul Vaslui nu este nicio unitate de învățământ încadrată în clasa de risc seismic I, ci doar în celelalte clase: patru clădiri cu Rs II, 44 clădiri cu Rs III și șapte clădiri cu Rs IV. “Nu vă putem furniza numele unităților de învățământ, lista nu este publică. Nu avem data expertizelor, însă în perioada următoare vom desfășura o verificare a tuturor clădirilor din județ în care funcționează școli. Cele patru clădiri cu Rs II au fost incluse în proiecte de consolidare”, a declarat inspectorul școlar general, prof. Cristina Botan.

Primăria Bârlad are pe site o listă cu clădirile expertizate tehnic, dar nu mai este de actualitate

Din cele cinci municipii și orașe, Bârladul este singurul care are la vedere lista cu clădirile expertizate, actualizată în 2014. Cine își dorește să o consulte o poate găsi după o simplă căutare pe google, însă dacă rămâne doar la aceasta și nu va căuta mai departe, nu va ști că 13 din cele 15 blocuri cu risc seismic I au fost reexpertizate și reîncadrate în clasa a II-a. “Primarul municipiului Bârlad, av. Dumitru Boroș, informează că, din acest an (n.r. – anul 2020), numărul imobilelor din Bârlad reîncadrate din prima clasă de risc seismic în cea de-a doua a ajuns la 13. Astfel, proprietarii acestor imobile pot spera din nou la reluarea tranzacțiilor imobiliare și, cel mai important, la găsirea de soluții pentru reconsolidarea lor”, se arată într-o informare publicată în 2020 pe site-ul Primăriei municipiului Bârlad. În aceeași informare este inclusă și o declarație a primarului Dumitru Boroș, în care anunța că lucrează la un proiect de consolidare a blocurilor reîncadrate în clasa a II-a de risc seismic: „Specialiștii s-au pronunțat, iar acum se întrevăd șanse reale de punere în practică a unor proiecte de reabilitare. Personal, încă din 2016 am stat de vorbă cu zeci de familii din aceste blocuri, când le-am asigurat că voi face tot ce ține de un primar pentru a găsi soluții și pentru a le ajuta să scape de coșmarul așa-numitelor buline roșii. Pasul următor este să le sprijinim, conform indicațiilor specialiștilor, să consolideze aceste blocuri. Lucrăm deja la un proiect de finanțare în acest sens și au fost identificate și soluțiile tehnice!”, declara primarul Dumitru Boroș în urmă cu trei ani. Acesta nu a răspuns solicitărilor ziarului Vremea Nouă de a explica cum a reușit să treacă cele 13 clădiri din clasa I de risc seismic în clasa a II-a, deși o parte dintre ele au mai fost reîncadrate o dată în clasa I.

Legea nr. 212/2022 obligă instituțiile publice să dispună începerea expertizelor tehnice până în anul 2025

Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor stabilește că primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor acționa, în aria lor de competență, pentru “a) identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităților administrativ-teritoriale, a instituțiilor publice și a operatorilor economici; identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol și/sau la alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuințe; monitorizarea acțiunilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții; b) identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate, cu peste P Â 3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum și a clădirilor cu destinația de locuință expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare; c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinația de locuință prevăzute la lit. a) și b) și publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităților administrațiilor publice locale”. De asemenea, legea stabilește și termene clare până la care vor trebui realizate expertizele: “Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026”.

Blocurile cu risc seismic I și II pot fi consolidate cu bani de la stat. Proprietarii sunt obligați să nu vândă apartamentele timp de 25 ani

Până pe 20 februarie, autoritățile locale din județul Vaslui puteau să depună proiecte de consolidare a clădirilor cu risc seismic I și II. Programul este derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care a alocat pentru anul 2023 un buget de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. Locatarii clădirilor consolidate și autoritățile locale nu vor fi nevoiți să restituie banii. Însă proprietarii sunt obligați ca, după reabilitare, să nu vândă apartamentele timp de 25 de ani. În caz contrar, aceștia vor plăti cotă parte din prețul total al renovării blocurilor.