FOTOGRAFIE… O imagine-document, cu doi vasluieni care stau la masa unde se tin sedintele de Guvern, a fost surprinsã joi seara, acolo unde se iau deciziile pentru România. Este vorba de ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, si de secretarul de stat Tudor Polak. Este pentru prima datã, dupã 1989, când Vasluiul are un ministru get-beget din judetul nostru, dupã ce, în perioada interbelicã, personalitãti ale judetului Vaslui, ca Mihai Ralea, Gheorghe Mironescu sau Nicolae Lupu au condus guverne si au decis soarta României. Vasluiul l-a dat pe Ghe. Mironescu, un premier care a condus tara în douã rânduri, în perioade foarte, foarte grele. Pitorescul acestei poze apare tocmai prin aceea cã acesti doi oficiali vasluieni poartã mãsti într-o perioadã de izolare si carantinã, la fel cum nobilii venetieni purtau mãsti ca sã se apere de ciumã, acum aproape 600 de ani. În spatele lui Nelu Tãtaru si al lui Tudor Polak, în pozã apar douã persoane importante din Ministerul Sãnãtãtii, secretarul general adjunct, Dãnut Popa, si sefa Departamentului Avizãri, Nicoleta Rusu.
Judetul Vaslui are primul ministru de dupã 1989, un doctor devotat pacientilor, un specialist care face deja istorie. Nelu Tãtaru, chirurgul care a salvat viata a mii de vasluieni, este acum în prima linie a luptei cu coronavirus, ca ministru al Sãnãtãtii. Este un mandat incredibil de dificil, pentru cã dr. Tãtaru trebuie sã facã fatã unor provocãri nemaiîntâlnite pânã acum. A preluat din mers un minister pe care guvernãrile ultimilor 30 de ani l-au sãrãcit si l-au trecut pe o linie moartã, pentru cã Sãnãtatea nu a fost vãzutã niciodatã, dupã 1989, ca prioritate nationalã. Iar acum culegem „roadele”, cu spitale insuficient dotate, cu personal medical fãrã echipamente de protectie, cu probleme aproape insurmontabile, cãrora Nelu Tãtaru le va face fatã. Cu o încredere care are în spate o experientã vastã în acest domeniu, chirurgul husean va reusi sã ajute România sã treacã peste acest hop. Nu e singurul vasluian implicat în acest efort al Guvernului României. Îi este alãturi tânãrul secretar de stat din Ministerul Muncii, Tudor Polak, pentru cã, pe lângã problemele medicale deosebite, România are si mari probleme sociale, datorate Covid 19. La sedinta de Guvern de joi seara, cei doi vasluieni au fãcut o fotografie document, prin care doresc sã transmitã celor de acasã cã nu i-au uitat si cã prin eforturile lor combinate se vor rezolva multe dintre problemele actuale ale judetului Vaslui. „Sunt un om care a venit din teritoriu. Focarul Suceava nu schimbã cu nimic atitudinea pe care am avut-o, doar cã la nivel local trebuie schimbate multe lucruri. La nivel local trebuie initiate anumite proceduri pe care atât personalul medical, cât si Directiile de Sãnãtate Publicã, cât si managementul spitalelor, dar si autoritãtile locale trebuie sã le punã în practicã, trebuie sã le respecte”, au fost primele declaratii ale proaspãtului ministru al Sãnãtãtii, ieri dimineatã. Joi seara, la sedinta de Guvern la care a participat ca ministru, Tãtaru a stat cot la cot cu un alt vasluian, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Tudor Polak. Acestia au discutat despre problemele cu care se confruntã sectoarele în care îsi desfãsoarã activitatea, dar au vorbit si despre familii, pentru cã atât Nelu Tãtaru, cât si Tudor Polak au familiile rãmase în judetul Vaslui, deci le este dor de casã. Dar, perioada de foc prin care trece România, presupune sacrificii, iar dr. Tãtaru o simte pe pielea sa, pentru cã a avut multe nopti nedormite si îl asteaptã momente foarte grele în continuare. Nelu Tãtaru se alãturã, astfel, unei galerii de ilustri ministri proveniti de pe meleagurile Vasluiului, oameni care au fãcut cinste acestor locuri.
Un alt husean, ca si Tãtaru, a condus Ministerul Muncii în perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale
Cine nu a auzit de Mihai Ralea în municipiul Husi? Un politician strãlucit, Ralea s-a nãscut în 1896 la mosia familiei sale din municipiul Husi, fiind fiul magistratului local Dumitru Ralea si a Ecaterinei Botezatu-Ralea. Dupã absolvirea Facultãtii de Drept si Litere din Iasi, îsi continuã studiile în Franta, unde, în 1923, obtine titlul de Doctor în Litere cu teza „Ideea de revolutie în doctrinele socialiste”. A fost membru PNT, iar dupã alegerile din 1937, Mihai Ralea devine Ministrul Muncii. Apare în dosarele Sigurantei Statului ca fiind un „socialist-comunist” ce a sponsorizat agenti ai Uniunii Sovietice. La sfârsitul rãzboiului a sprijinit, implicându-se activ în politicã, instaurarea comunismului în România. Obtine functia de Ministru al Artelor în Guvernul Petru Groza. Dupã abdicarea Regelui Mihai I si proclamarea, în decembrie 1947, a Republicii Populare Române, Mihai Ralea a fost numit ministru plenipotentiar la Legatia Românã din Washington, Statele Unite ale Americii. Sub conducerea lui Ralea, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” publicã, în 1954, „Caracterul antistiintific si antiuman al psihologiei americane”. Ulterior, a fost reprezentant al României la UNESCO.
Un prim-ministru care s-a nãscut la Vaslui si care a condus România în perioada interbelicã
Sã ne amintim, în aceste momente grele ale natiunii române, si de Gheorghe Mironescu, care s-a nãscut la Vaslui, la 28 ianuarie 1874. Membru al Partidului National Tãrãnesc, Mironescu a detinut functia de presedinte al Consiliului de Ministri al României de douã ori: prima datã în 1930, iar a doua oarã în perioada 1930-1931. A absolvit Facultatea de Drept (1894) si Facultatea de Litere si Filozofie (1895) ale Universitãtii Bucuresti. În 1938, a devenit membru de onoare al Academiei Române. Era un adept al intrãrii în rãzboi de partea Antantei, în vederea realizãrii unitãtii nationale. A fost membru al Consiliului National al Unitãtii Române (Paris, 24 august/6 septembrie 1918), organism reprezentativ al intereselor nationale, agreat de puterile Antantei. Ca ministru de Externe, a reprezentat România la Societatea Natiunilor (1929, 1930), unde sustine ideea ministrului francez de Externe, Aristide Briand, privind federalizarea Europei. În timpul primului sãu mandat la conducerea Consiliului de Ministri (7-8 iunie 1930) organizeazã înscãunarea principelui Carol ca rege al României (8 iunie), dupã refuzul fostului titular, Iuliu Maniu, de a-si lega numele de acest act. Al doilea mandat la conducerea guvernului (10 octombrie 1930-4 aprilie 1931) este consacrat încercãrilor de limitare a efectelor crizei economice mondiale asupra economiei românesti.
Un general de armatã care s-a distins pe câmpurile de luptã, ministru autoritar
Constantin Vasiliu-Rãscanu s-a nãscut pe 5 septembrie 1887, la Bârlad, fiind un general de infanterie, care a îndeplinit functia de ministru de rãzboi în primul guvern condus de dr. Petru Groza (7 martie 1945 – 29 noiembrie 1946). Viitorul ministru de Rãzboi a urmat Scoala Militarã de Infanterie si Cavalerie din Bucuresti (1 septembrie 1906 – 1 iulie 1908). Locotenentul Vasiliu-Rãscanu a participat la luptele din Primul Rãzboi Mondial si a comandat subunitãti de infanterie, fiind avansat succesiv la gradele de cãpitan (1 noiembrie 1916) si maior (1 septembrie 1917). A fost înaintat la 25 octombrie 1939 la gradul de general de brigadã si numit comandant al Brigãzii 45 Infanterie. În perioada 1943-1944 s-a aflat în rezervã, dupã ce a criticat politica militarã a maresalului Ion Antonescu. Dupã Lovitura de stat de la 23 august 1944, a condus operatiunile militare ale Corpului 5 teritorial, reusind sã anihileze trupele germane care se aflau în zona orasului Ploiesti si pe Valea Prahovei. A fost decorat la 22 noiembrie 1944 cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” cu spade, clasa III-a. A fost numit la 7 martie 1945 în functia de ministru de rãzboi în primul guvern condus de dr. Petru Groza, detinând aceastã functie pânã la 29 noiembrie 1946.
Un ministru de Interne cu care fostul judet Fãlciu se lãuda în România
Viata politicã a fostului judet Fãlciu a fost marcatã, dupã 1907, de personalitatea dr. Nicolae Lupu (6/19 noiembrie 1876 – 4 decembrie 1946), membru al Partidului National Liberal (1907-1918), Partidului Tãrãnesc (presedinte între 1924-1926), Partidului National Tãrãnesc (dupã 1926, anul înfiintãrii), Partidului Tãrãnesc, desprins din PNT, care si-a desfãsurat activitatea între 1927 si 1934, când revine la PNT, si fondator al Partidului Tãrãnesc Democrat, în 1946, cu membri desprinsi din PNT, folosit de comunisti în alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, prefect al judetului Fãlciu, ministru de interne, ministrul muncii, deputat în Parlamentul României între 1918 si 1938. A avut un rol mare în construirea bisericii din satul Arsura, între anii 1927 si 1937, prin „subscriptie publicã cu participarea locuitorilor comunei”, a pãrintelui sãu „si îndeosebi a strãdaniei Dr. Nicolae Lupu, medic si om politic cu vederi democratice care, în perioada fascizãrii tãrii, a militat împotriva pericolului fascist si a rãzboiului”.
