Cătălin Harnagea susţine că, în urmă cu zece ani, ar fi fost ţinta unuia asasinat pus la cale de „părintele FNI”. Ancheta deschisă în acest caz nu ar fi ajuns nici acum la final.
„În 2000, am primit un raport care spunea că Sorin Ovidiu Vîntu caută oameni în zona interlopă pentru a-i folosi în asasinate. Raportul mi-a fost înaintat fiindcă, după spusele acelui ofiţer, eram o posibilă ţintă.” Declaraţia, demnă de un roman poliţist, îi aparţine lui Cătălin Harnagea, cel care, în perioada prăbuşirii FNI, era director al Serviciului de In formaţii Externe (SIE).Într-un interviu acordat în exclusivitate EVZ, Harnagea vorbeşte despre mecanismul după care a funcţionat megaescrocheria FNI şi despre modul în care pare să fi fost „îngropată” ancheta penală deschisă împotriva lui SOV la cererea sa.
Cine a avut interesul să ascundă probele care ar fi asigurat inculparea lui Vîntu, acum zece ani? Harnagea îi arată cu degetul pe succesorul său la şefia SIE, Gheorghe Fulga (cunoscut drept apropiat al lui Vîntu şi, potrivit presei, fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Române de Scont, în fiinţată de SOV) şi pe fostul şef al SRI, Radu Timofte, pe care-l cataloghează drept „prieten cu SOV”.
EVZ: Aţi fost directorul SIE în perioada crahului FNI. Cum aţi descrie acea perioadă?
Cătălin Harnagea: Din punct de vedere politic: foarte tulbure. Toată lumea bănuia pe toată lumea. Nu că ar fi produs prăbuşirea FNI, ci că ar profitat de ea. FNI devenise un fenomen de masă, cu peste 350.000 de oameni care in vestiseră bani, majoritatea pen sionari.
Gelsor, firma controlată de Sorin Ovidiu Vîntu, care administra fondul de investiţii, se baza pe zeci de foşti ofiţeri de Securitate angajaţi de-a lungul timpului. Majoritatea fuseseră ofiţeri de contrainformaţii economice, fiind posesorii unor informaţii detaliate despre cum s-ar putea face bani repede şi uşor în România.
Pe de altă parte, FNI şi Gelsor investeau sume uriaşe în publicitatea din presă, de ordinul milioanelor de dolari anual, fiind preocupate să atragă oameni influenţi politic în această schemă de joc piramidal.
Aţi avut vreun rol activ în pră buşi rea FNI? Pentru că SOV de asta v-a acuzat mereu.
FNA şi Gelsor s-au prăbuşit pentru că nu au fost gândite ca un fond de investiţii, ci ca o schemă piramidală, o escrocherie. Ele au căzut pentru că unii au devenit foarte lacomi, iar ritmul de atragere a investitorilor nu mai putea acoperi creşterile promise şi lăcomia celor care le administrau.
Dacă citiţi expertizele întocmite după prăbuşire o să vedeţi că doar o mână de oameni s-au ales cu 350 de milioane de dolari, iar restul cu paguba. Ca director al SIE m-am implicat doar cât îmi permitea legea.
De ce e important Nicolae Popa în mozaicul FNI – SOV?
Nicolae Popa e cea mai importantă piesă din construcţia schemei Gelsor. S-a văzut şi în 2000 când a fugit instantaneu, imediat după ce începuseră cercetările. Ştia că urmează să fie chemat să dea socoteală şi, posibil, să fie reţinut. De ce a fugit? Erau indicii clare că Popa avea asupra lui liste întregi cu persoane care au profitat de pe urma schemei piramidale şi, mai mult decat atat, cine a cerut să fie plătite, cu ore/date/sume.
Relaţia lui SOV cu Nicolae Popa nu a fost una foarte liniştită. Din câte povesteau după fuga lui Popa unii dintre apropiaţii celor doi, Vîntu îl bănuia pe Popa că-şi opreşte o parte din bani pentru el. De aceea îl obliga să aibă înscrisuri pentru toate plăţile. Erau multe persoane publice importante în acele liste, care primeau bani de la Popa.
Acum, întreg procesul FNI poate fi reluat şi va fi mult mai clar cine a profitat de această escrocherie. În schimbul reducerii pedepsei, Nicolae Popa poate fi convins de procurori să dea ultimele dovezi, pentru ca tot ce s-a întâmplat în Gelsor, FNI, FNA să devină limpede. Dacă nu o va face, va sta 15 ani la puşcărie.
Cum s-a raportat guvernul din acea perioadă la cazul „FNI – SOV”? E adevărat că Mugur Isărescu ar fi vrut să-l aresteze pe SOV?
Mugur Isărescu, în primul rând ca un bun finanţist, a ştiut că un joc piramidal, indiferent de cine îl susţine, de câte persoane sunt în interiorul lui, de ce influenţă are la nivel politic, e sortit eşecului. Niciodată o asemenea schemă nu a reuşit. (…) Fostul prim-ministru ştia că o cădere de o asemenea proporţie ar fi dus la mişcări sociale serioase. Mai ales că majoritatea clienţilor fondurilor erau oameni cu bani puţini.
S-au făcut atunci mai multe analize şi s-a ajuns la o concluzie simplă. Era vorba despre o escrocherie. Iar Isărescu a cerut începerea unei anchete. Ce s-a întâmplat mai departe se cunoaşte. Câteva persoane au stat sau stau după gratii, dar nimeni nu ştie de unde să ia banii pentru a fi daţi înapoi oamenilor.
În 2001, presa a scris că eraţi pe o listă de oameni pe care SOV îi dorea eliminaţi fizic. Ştiaţi despre această listă?
În 2000, am primit un raport care spunea că SOV căuta oameni în zona interlopă pentru a-i folosi în asasinate. Raportul mi-a fost înaintat fiindcă, după spusele acelui ofiţer, eram o posibilă ţintă. Am cerut unităţii care se ocupa de protecţia informativă şi operativă a SIE să cerceteze a ceastă informaţie.
Dar cum s-a ajuns la această poveste, care pare una de roman poliţist?
În 2001, după ce m-am retras din SIE, am primit o casetă audio în care era redată o convorbire între doi indivizi care plănuiau cum să ducă la bun sfârşit un atentat împotriva mea.
Am luat legătura cu Inspectoratul General al Poliţiei (IGP), prin Direcţia Judiciară, care a pornit o anchetă pe baza acelei probe. După care, s-a sesizat şi procuratura.
Ştiind de documentul din 2000 cu privire la aceeaşi speţă, le-am spus anchetatorilor să ceară SIE acel înscris, pe care îl lăsasem la unitatea de protecţie. Dar, surpriză! Cei de la Direcţia Judiciară a IGP mi-au zis că SIE declară că nu e în posesia niciunui asemenea document.
L-am sunat pe directorul de atunci al Serviciului, Gheorghe Fulga, şi i-am propus să ne vedem în prezenţa fostului şef al unităţii de protecţie şi al noului şef, pentru a afla ce s-a întâmplat cu un act cu caracter secret care dispăruse din SIE. Întâlnirea a avut loc între noi patru, fostul şef al Direcţiei dând amănunte exacte despre locul unde lăsase documentul ca repurta şi semnătura mea. Ceilalţi doi, Gheorghe Fulga şi noul şef al Protecţiei, au dat din umeri şi au spus că ei nu-l mai găsesc.
Adică, un document dispăruse din arhiva SIE, un document care vorbea despre intenţia lui SOV de a angaja interlopi pentru a-l lovi chiar pe directorul Serviciului?
Da, dar lucrurile nu s-au oprit aici, fiindcă, după ce IGP a cerut SRI să analizeze şi să identifice suspecţii de pe caseta audio, răspunsul acestora a întârziat luni bune, timp în care ancheta s-a oprit.
Nici după ce dosarul a ajuns la procuratură, identificarea tot nu fusese trimisă de la SRI. Iar, pe vremea aceea, SRI-ul era condus de Radu Timofte, prieten cu Vîntu, iar consilierul personal al directorului SRI ajunsese Victor Velişcu, pe care-l găsiţi în toate dosarele Gelsor, FNI, FNA.
Dacă mă întrebaţi ce s-a întâmplat cu acel dosar, răspunsul este: nu ştiu. Nici după 10 ani, de când am făcut prima sesizare la IGP, nu am primit vreun răspuns. De la nimeni, nici de la poliţie şi nici de la Parchet. Şi, în mod legal, autorităţile statului sunt obligate să dea un răspuns unui cetăţean care face o sesizare bazată pe probe.
