Floriile- Tradiții și obiceiuri pentru Intrarea Triumfală a Mântuitorului în Ierusalim! (VIDEO)

Mântuitorul   a  arătat  că  Împărăția cerurilor, pe care a venit să o proclame,  este  o  realitate duhovnicească care nu se manifestă prin criterii materiale exterioare. Împărăția cerurilor este împărtășirea unor daruri infinit mai bogate decât cele lumești, și ele se traduc prin daruri de viață veșnică, de viață absolută și nepieritoare. Mântuitorul și-a pregătit ucenicii pentru darurile cerești atunci când le-a vorbit de viața cea adevărată, pâinea cerească, apa cea vie, care izvorăsc din Persoana Sa. Observăm  că  aceste  daruri  sunt caracterizate de epitete ca adevărat, viu, ceresc, tocmai pentru a le distinge de darurile trecătoare și iluzorii care nu oferă omului viața veșnică, dar pe care acesta le urmărește obsesiv. Smerenia Mântuitorului și tristețea chipului său, arătate în Duminica Floriilor, constituie  mesajul  că  oamenii  care au ca ideal scopuri  lumești  și își fac din creație suportul existenței lor vor refuza Împărăția cerurilor. Pentru oamenii „lumești”, lipsiți de Duhul lui Dumnezeu, Hristos nu este de dorit. Aceștia  își  vor  găsi  întotdeauna  idealuri  în  ceea  ce lumea le oferă sau mintea omului poate crea. Duminica Floriilor  vine  să  proclame o separație între ceea ce se vede, ceea ce este aparent, trecător și ceea ce nu se vede și este aproape inaccesibil  pentru firea ușurelnică  a omului.

Salcia este nelipsită  la  sărbătoarea Floriilor din satul  românesc  tradițional. Salcia este sfințită la biserică, apoi este utilizată  în gospodărie. „Se punea salcie la ferestrele caselor, apoi se punea la icoane, în nici un caz nu se arunca. De asemenea, mâțișorii care sunt la salcie în această perioadă erau foarte prețuiți”, a precizat Victor Munteanu, șef de secție la Muzeul  Etnografic al  Moldovei. Așa cum arată muzeograful, „salcia este folosită în special în două mari obiceiuri de primăvară, de Blagoveștenie sau Buna Vestire și de Florii. Este o plantă care se află în splendoarea ei tocmai  în această  perioadă și care  substituie palmierii care nu se găsesc în spațiul nostru geografic”, a arătat Victor Munteanu care a adăugat că astfel de substituiri se regăsesc și în alte zone geografice. De asemenea, „un obicei care ce s-a păstrat și este des întâlnit este împodobirea gospodăriei  cu crenguțe de salcie care se agață la poartă sau în alte locuri, iar după ce trec sărbătorile pascale ele se pun la icoană, unde se păstrează pe tot parcursul anului”, a arătat Victor Munteanu. După ce ramurile de salcie  erau  sfințite  la biserică, mâțișorii  erau împărțiți la oameni. Salcia era nelipsită din pomana care se face la Moșii de Florii:

„Erau duse la biserică și ramuri de salcie dar și de răchită care erau duse apoi în cimitir”, după cum a menționat muzeograful, care a adăugat că „în Moldova, din crenguțele de Salcie sfânțită se făceau coronițe care se agățau după Paște în pomii fructiferi,  pentru  belșug”. Un obicei întâlnit de Florii este ca  persoanele sau copiii care nu au participat la slujba de la biserică  să fie lovite, acasă, cu ramurile de salcie, de către cei  care  au  fost  la slujbă  în timp ce se spune „Nu te pălesc eu, ci te pălesc  mâțișorii ca să nu uiți că de azi într-o săptămână e Paștele”.

Sunt mai  multe  legende  privind salcia și utilizarea acesteia în procesiunea de Florii. Una dintre legende  povestește cum Maica Domnului,  grăbindu-se  spre locul unde era Fiul ei răstignit, a ajuns la malul unei  ape  curgătoare  vijelioase.  Acolo, ea s-a rugat la toate plantele din jur să o ajute să treacă apa, însă nici una dintre ele nu s-a îndurat de lacrimile ei, cu excepția salciei care și-a  aplecat  o creangă și a ajutat-o să treacă  pe  malul  celălalt. În  semn de mulțumire, Maica Domnului  a hotărât ca ramurile de salcie să fie duse la biserică, în ziua de Florii. Ramurile de salcie  erau  utilizate și de apicultorii care înconjurau cu ele stupii, în timp ce țăranii îngropau mâțișorii în brazdă, pentru a asigura o recoltă bogată. Mâțișorii  erau folosiți și pentru a împodobi icoanele, ușile, ferestrele, intrările în grajduri sau în orice altă anexă gospodărească. De asemenea, se puneau la fântâni, pentru a asigura prospețimea apei.

Floriile reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, unde Domnul nostru a fost întâmpinat de o sumedenie de credincioși care țineau în mâini ramuri de finic. Această sărbatoare este una dintre cele mai importante sărbători din an, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat. Conform profețiilor prezente  în  Vechiul Testament, Iisus își pregătește singur intrarea ca să fie recunoscut  ca fiind Mesia, după cum însuși Legea spunea. Mântuitorul este  aclamat  de o sumedenie de credincioși care aveau în mâini ramuri de măslin  și de finic. Aceștia, văzându-L, au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat  Cel ce vine întru numele Domnului.” Credincioșii rosteau aceste cuvinte deoarece simțeau că Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri și a venit pe pământ pentru a-i mântui. În plus, de Florii iși sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori.

În unele sate se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguțe de salcie sfințite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă și urează de bine și sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavă și ramuri de măslin și finic în Ierusalim de aceleași mulțimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească. Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultă și își împodobesc împreună casa cu salcie sfințită, se bucură și speră. Speră și spun cu credință: „Vă așteptăm și la anul!”. Așa cum își amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paști. In duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la pește. In seara acestei duminici, încep deniile din săptămâna Sfintelor Patimi. De asemenea, tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște.

Chiar dacă din popor se știe că vremea de Florii  prevestește  vremea de Paște, specialiștii  spun că „nu există științific o regulă”, însă vremea de Florii  anul  acesta  va fi noroasă, nu trebuie să ne speriem. Minima  va fi în jurul valorii de 6°C, maxima în jurul valorii de 15°C. Cerul se anunță  predominant  noros. Vântul va sulfa cu maxim  20 km/h.

(Articol scris în colaborare cu Ziarul Lumina)