Cel puţin jumătate din IMM-urile cărora li s-au aprobat proiectele din bani UE sunt nevoite să renunţe la ele din cauza lipsei cofinanţării.
Circa jumătate din IMMurile cărora li s-a aprobat finanţarea nerambursabilă au renunţat la implementarea proiectelor. „Cererile de finanţare ale acestora fuseseră depuse în urmă cu doi ani sau, cel mai recent, anul trecut, când creditele erau mai iefine şi se obţineau mai uşor“, explică Ovidiu Nicolescu, pre şedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), pentru revista Capital.
Contracte reziliate pe bandă rulantă
Micii întreprinzători care estimaseră o creştere pentru produsele cuprinse în proiect s-au văzut nevoiţi să-şi revizuiască planurile. Pe de altă parte, dobânzile şi comisioanele la creditele pentru cofinanţare au crescut simţitor, iar ei nu mai pot rambursa împrumutul. Există însă şi firme mici dispuse să contracteze credite mai scumpe, dar băncile refuză să le împrumute.
„Rata de reziliere a contractelor de finanţare pentru proiectele destinate agriculturii şi dezvoltării rurale este destul de mare. Este vorba despre trei-patru proiecte pe zi. Nu ştiu dacă cele mai multe contracte sunt reziliate de beneficiari sau de agenţie, dar un lucru este clar: cine a depus un studiu de fezabilitate în 2008 trebuie neapărat să-l revizuiască. Condiţiile sunt acum altele“, susţine Felix Lucuţar, partener în cadrul companiei de consultanţă Agriculture Capital and Engineering.
Preşedintele comisiei speciale pentru criză financiară, economică şi socială din cadrul Parlamentului European (PE), Wolf Klinz, declara în cadrul unui interviu că nu este acceptabil ca băncile să refuze să acorde credite necesare cofinanţării proiectelor aprobate. „Dacă acele proiecte au fost bine construite şi au fost aprobate, în condiţiile în care criteriile europene sunt foarte riguroase, nu înţeleg de ce băncile refuză să se implice. Sigur, există o anumită reticenţă în acordarea creditelor, iar verificările trebuie făcute cu seriozitate, dar nu pot crede că regulile europene sunt mai puţin riguroase decât cele ale băncilor. Dacă UE este de acord să finanţeze acele proiecte, ce au băncile împotrivă?“, subliniază Klinz.
Europarlamentarul german, care şi-a luat doctoratul în economie la Universitatea Economică din Viena, este de părere că, întrucât întreprinderile mici şi mijlocii sunt motorul economiei, dar şi cel mai afectate de refuzul băncilor de a acorda credite, guvernul de la Bucureşti ar trebui să intervină şi să deblocheze situaţia.
„Dacă UE este de acord să finanţeze aceste proiecte, ce au băncile împotrivă? Guvernul ar trebui să intervină să deblocheze situaţia.”,
WOLF KLINZ, preşedinte al Comisiei Speciale pentru criză a PE
evz.ro
