VINOVÃTIE… Câtã urã a putut strânge în el Dan Mîcnea, bãrbatul în vârstã de 38 de ani, din Oteleni, dacã a fost în stare sã omoare în bãtaie un copil de 14 ani, dând cu parul, asa cum nici într-un animal n-ar da nimeni! Un filmulet fãcut chiar de bãrbat, la o anumitã perioadã dupã ce victima, Petrisor Gaitã, si alti doi minori i-au incendiat magazinul, ar fi putut indica mãcar celor apropiati setea de rãzbunare, care încoltise în mintea lui. Mîcnea îsi filmeazã fiecare coltisor din magazinul fãcut scrum si, cu vocea sugrumatã de urã, spune cã incendiatorii i-au distrus munca si i-ar fi putut omorî socrii. La un moment dat, bãrbatul spune cã Politia, desi cunoaste fãptasii, nu face nimic, în cazul sãu. Si, oricât ar pãrea de cumplit, urmãrile au arãtat cã, atunci când autoritãtile nu intervin prompt în solutionarea unor spete ca acestea, oamenii se apucã sã îsi facã dreptate singuri. Trei luni, Mîcnea a acumulat urã cât pentru o viatã întreagã, fatã de copilul despre care nici mãcar nu stia sigur cã el este principalul vinovat. Vãzând cã dreptatea legii este departe, omul l-a ucis pe bietul Petrisor, cu o furie greu de închipuit, dar, în mintea lui, asemãnãtoare cu durerea de a-si fi vãzut munca de-o viatã fãcutã scrum. Aici, spun oamenii din comunele marcate de tragedie, Hoceni si Dimitrie Cantemir, vina apartine si autoritãtilor, care prelungesc de multe ori cercetãrile în anumite cazuri penale, cu anii. Si, dacã cei mai multi împricinati sunt rãbdãtori, este si unul ca Mîcnea, care pune mâna pe par si ucide, vrând sã-si facã singur dreptate. „Sã vinã mama copilului sã-ti dea 3.100 euro si 2.700 lei, tu poti sã îi dai copilul înapoi? Criminalule”, îsi strigã durerea rudele bãiatului ucis. Trebuie spus cã Mîcnea nu era deloc un om sãrac, iar magazinul, chiar dacã fãcut scrurm, nu l-a ruinat în asa mãsurã încânt sã riste 25 de ani de puscãrie, pentru o rãzbunare. „Clipa dementei! Asta a fost. A adunat urã în el si a dat în dementã”, cred vecinii.
Un om gospodar, harnic, cu o familie înstãritã, casã, copii, dar cam înfometat dupã bani! Asa îl descriu cei din sat pe Dan Mîcnea, criminalul care a socat România. Descrierea de cãtre anchetatori a modului în care a sfârsit copilul de 14 ani, a fãcut ca un val de revoltã sã fie îndreptatã spre autorul acestei crime, greu de închipuit si de explicat. Un patron de dugheanã sãteascã, cu trei copii si nevastã acasã, se apucã sã mãcelãreascã un bãiat de numai 14 ani, pe care îl identificase ca fiind unul dintre cei trei pusti ce i-au dat foc la magazin, în noaptea de marti, 26 noiembrie. 100 de lovituri de par, date peste un trup firav, de copil, a fãcut ca bietul Petrisor sã nu aibã nicio sansã. L-a ucis, dar a vrut sã scape. S-a întors noaptea în pãdurea în care l-a omorât, dar în loc de remuscãri si, eventual, o lumânare lângã trupul neînsufletit, Mîcnea l-a târât într-o râpã adâncã, la 15 km distantã de locul faptei, l-a aruncat si apoi a dãrâmat un mal de pãmânt peste el.
Petrisor apucase pe cãi gresite, nimerind într-un anturaj cu bãieti rãi!
Petrisor era un copil scãpat din mânã de familie. Nici oamenii din sat nu prea mai stiu exact pe unde mai sunt pãrintii lui, în schimb, spun cã bunicii nu prea mai aveau putere sã-l stãpâneascã. Se lãsase de scoalã, umbla în anturaj cu bãieti pusi pe rele si adesea fura. Când a dispãrut de acasã, bunicii nici mãcar nu s-au gândit la altceva, decât cã l-o fi prins Politia cu furatul si l-o fi oprit la sectie. Asa au aflat oamenii legii cã Petrisor dispãruse de pe data de 23 februarie. Dupã ce a fost descoperit cadavrul, anchetatorilor nu le-a fost greu sã ajungã la asasin, cãci oamenii stiau deja cine avea motive de urã pe copil. Mîcnea a negat initial, dar a picat detectorul de minciuni, iar anchetatorii au stiut sã-l convingã sã spunã adevãrul.
Iatã ce spunea Mâcnea pe filmarea care ar fi putut prevesti furia oarbã, în care se afunda mintea lui, de la o zi la alta!
„Asa aratã locul în care a fost magazinul! O ars tot! Primul indiciu, dupã ce am scos totul de aici, m-o dus cu gândul cã a fost cineva, din cauzã cã n-am gãsit tigãri arse si banii. Dar am gãsit portofelul în apã, jos, permisul neveste-mii, buletinul. Si rãmãsitã din tot ce-am avut eu aici, o rãmas… Rãmãsitã de tigãri si bani, n-au rãmas. Tigãrile au fost aici, pe raft. Si aici, jos, douã cartoane. Într-o cutie, lângã Lenos. Si clor… Care clorul – se poate vedea – si Lenorul, c-o rãmas. Dar tigãrile n-o rãmas. Aici sunt actele care au fost în magazin, toate, arse. Lângã aceastã camerã, mai existã încã douã camere, în care dormeau doi oameni. O femeie operatã, care nu putea sã se deplaseze, adicã sã se salveze, sã fugã, sã meargã. Ei puteau fi arsi de vii. Deci, erau condamnati sã moarã, din cauza celor care au spart aici si au recunoscut… I-am dat la Politie, dar vãd cã de ceva timp nu se întâmplã nimic. Treaba s-a întâmplat pe 26 noiembrie, marti seara. La ora 12 si 35 (noaptea, n.r.) ne-a sunat soacra mea, cã arde tot, iar la 12 si 17 minute, se vãd pe camerele de la scoalã cum cineva trece cu masina, doar cu o pozitie, si este acela care nu vrea sã recunoascã cã o dat foc. Unul dintre aceia care nu vor sã recunoascã. Doar unul a recunoscut, cã da, si el o fost. Deci, puteau sã ardã oamenii de vii, aici”, a spus Dan Mîcnea, cu o tonalitatea joasã, amenintãtoare, care nu putea anunta nimic bun.
