* Chiar şi în faţa unor nereguli evidente în atribuirea şi gestionarea apartamentelor din proprietatea publică, CJ Galaţi are o atitudine de non-combat * Conducerea judeţului se face că nu vede conflictele de interese şi aruncă pisica legalităţii în curtea Prefecturii * „Cine are ceva de obiectat, să se ducă la ANI!”, ne recomandă CJ Galaţi * Legalitatea încheierii contractelor de închiriere a apartamentelor CJ Galaţi nu a fost verificată pentru că… aşa ceva nu este prevăzut în Regulament! *
În cazul celor 37 de apartamente din proprietatea CJ Galaţi care riscă să ajungă la preţuri de nimic pe mâna unor „specialişti” în care grosul e format din funcţionari publici, magistraţi, foşti şi actuali directori de instituţii se conturează un „blat” între conducerea judeţului şi „chiriaşii-căpuşă”. Cel puţin asta ar putea fi concluzia ce se poate trage de pe urma atitudinii de non-combat pe care conducerea CJ Galaţi o are în cazul respectiv, în ciuda numeroaselor nereguli ce pot fi identificate în atribuirea şi modul de gestionare a apartamentelor aflate (încă) în averea publică.
O parte dintre aceste nereguli, ce pot fi dovedite fără nici un dubiu pe baza documentelor oficiale care există (proiecte de hotărâri, hotărâri ale CJ Galaţi, decizii şi regulamente ale Delegaţiei Permanente CJ Galaţi, declaraţii de avere, evidenţe de repartiţie etc.) au fost prezentate şi pe parcursul investigaţiei „Filiera Apartamentul – Jaf la CJ Galaţi” publicată în paginile ziarului nostru. Ne-am fi aşteptat, poate, la o reacţie mai consistentă din partea autorităţilor publice, mai ales că dovezile prezentate de noi puneau într-o nouă lumină inclusiv procesul pe care CJ Galaţi îl poartă cu chiriaşii de patru ani de zile. Din păcate, reacţia autorităţilor a lipsit cu desăvârşire. Prin urmare, ne-am asumat un nou demers jurnalistic prin care am solicitat un punct de vedere al conducerii CJ Galaţi în chestiunile semnalate pe parcursul anchetei noastre.
Să le luăm pe rând:
Conflicte de interese trecute cu vederea
Am sesizat CJ Galaţi că, în cazul HCJ nr.280/2003, prin care apartamentele aflate în litigiu au fost trecute din proprietatea publică în proprietatea privată a judeţului Galaţi, hotărâre care deschidea calea vânzării lor către chiriaşi, se pot identifica nereguli în gestionarea conflictelor de interese. Mai exact, este vorba de persoane care aveau un interes patrimonial direct în adoptarea hotărârii în cauză şi care, potrivit legii, ar fi trebuit să se abţină de la vot.
Este vorba de Dan Lilion Gogoncea (care era şi preşedinte CJ Galaţi, şi preşedinte al Camerei de Comerţ, organizaţie care avea repartizate două apartamente), Constantin Cristea (care în calitate de director general în aparatul CJ Galaţi a participat la realizarea „Raportului de specialitate” care stătea la baza hotărârii, deşi era chiriaş în apartamentul L/9), precum şi de Valentin Huciu (consilier judeţean care a participat la votarea hotărârii deşi era chiriaş în apartamentul V5/7). Potrivit prevederilor legale, hotărârile adoptate prin încălcarea prevederilor privind conflictele de interese sunt nule de drept, iar nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, acţiunea putând fi introdusă de orice persoană interesată.
Am solicitat CJ Galaţi să ne prezinte care este poziţia în fiecare dintre aceste cazuri, să ne confirme sau să ne infirme aceste conflicte de interese şi să ne precizeze dacă, în baza aspectelor prezentate de noi va lua în calcul anularea HCJ nr.280/2003. Răspunsul primit din partea CJ Galaţi, sub semnătura preşedintelui Eugen Chebac, este mai degrabă unul implicit decât explicit. Astfel, în legătură cu legalitatea adoptării hotărârii de CJ Galaţi ni se spune doar că „hotărârea a primit viza de legalitate din partea Prefecturii Judeţului Galaţi”.
Altfel spus, conducerea CJ Galaţi se spală pe mâini în această chestiune, chit că, la o adică, după cum spune şi legea, existenţa unor conflicte de interese face ca hotărârea în cauză (foarte importantă în contextul procesului cu chiriaşii) să fie nulă de drept. Punctual, pe conflictele de interese CJ Galaţi vine cu precizări doar în cazul ex-preşedintelui Dan Lilion Gogoncea: „În situaţia existentă, nu poate fi invocat interesul personal în problema patrimonială sau prin soţie, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv”.
Pe de altă parte, în răspunsul CJ Galaţi nu se dă nici o explicaţie vizavi de modul în care două apartamente au fost repartizate Camerei de Comerţ, deşi organizaţia nu se număra printre instituţiile specificate nominal în Regulamentul CJ Galaţi de atribuire a apartamentelor (stabilit prin Decizia nr.95/1993 a Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi cu ajustările aduse prin Decizia nr.115/1993 şi Decizia nr.122/1993). E drept, conflictul de interese în cazul Gogoncea poate fi nuanţat, în sensul că fostul preşedinte CJ nu a încercat să obţină un apartament pentru el sau familia sa, ci pentru instituţia pe care o conducea. Mai mult, apartamentele pentru Camera de Comerţ nu urmează să treacă în proprietatea privată a cuiva.
La ANI, după interes
În ceea ce priveşte conflictele de interese cât se poate de palpabile în cazul directorului Constantin Cristea şi a consilierului judeţean Valentin Huciu, CJ Galaţi se mărgineşte să arate doar că „în cazul aleşilor locali, legiuitorul a stabilit obligaţia acestora de a anticipa şi de a anunţa situaţia în care, o decizie a autorităţii publice din care fac parte poate aduce un beneficiu sau un interes personal într-o anumită problemă” şi să ne prezinte aceleaşi paragrafe din lege privind conflictul de interese referitoare la funcţionarii publici la care am făcut trimitere şi noi pe parcursul anchetei jurnalistice.
Ce spune mai departe CJ Galaţi? „Conform art.78 din Legea nr.161/2003, în condiţiile în care o persoană se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interese legitim ca urmare a unui conflict de interese, se poate adresa instanţei de judecată competente, în funcţie de natura actului emis sau încheiat. Anularea HCJ nr.280/2003 este de competenţa instanţei de judecată şi se poate realiza la sesizarea oricărei persoane interesate”. Din păcate, în mod aparent paradoxal, conducerea CJ Galaţi nu se include şi pe ea însăşi în rândul „persoanelor (juridice – n.r.) interesate” în respectarea prevederilor privind conflictele de interese şi implicit în gestionarea corectă a averii publice. Dacă vrem să sesizăm un conflict de interese, CJ Galaţi ne trimite la Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
Pe de altă parte, chiar CJ Galaţi recunoaşte cât de important ar fi un demers la ANI şi în ceea ce priveşte implicaţiile legale ulterioare: „Dacă ANI va fi sesizată şi va identifica elementele în sensul existenţei unui conflict de interese, în conformitate cu prevederile art.23 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Agenţia poate acţiona în instanţă şi poate solicita constatarea nulităţii actului administrativ încheiat cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Acţiunea poate fi introdusă chiar dacă persoana în cauză nu mai deţine acea funcţie. Dacă actul va fi anulat, pe cale de consecinţă, în baza principiului legalităţii, se va impune înlăturarea efectelor produse în temeiul actului”.
Altfel spus, constatarea conflictului de interese ar putea duce la anularea HCJ 280/2003 prin care apartamentele CJ Galaţi au fost trecute din proprietatea publică a judeţului în proprietatea privată, iar apartamentele ar fi din nou la adăpost de lăcomia chiriaşilor care acum le revendică. Iar faptul că CJ Galaţi nu face niciun demers în acest sens nu face decât să demonstreze că instituţia este practic paralizată de jocurile de interese din spatele acestei afaceri.
Apartamente de izbelişte
Năucitor de-a dreptul faţă de atitudinea care domneşte în CJ Galaţi faţă de „Filiera Apartamentul” este răspunsul pe care l-am primit când am întrebat dacă legalitatea încheierii contractelor de încheiere a făcut vreodată obiectul unor verificări mai amănunţite sau dacă urmează să facă obiectul unor astfel de verificări pentru a se vedea dacă au fost respectate normele stabilite prin „Regulamentul” de atribuire a apartamentelor.
Am pus această întrebare pentru că, pe parcursul investigaţiei noastre, am constatat că unele persoane au primit apartamente, chiar dacă, potrivit Declaraţiilor de Avere mai deţineau în proprietate şi ale locuinţe în Galaţi, în timp ce alte persoane şi-au păstrat statutul de chiriaşi chiar dacă s-au pensionat sau nu mai deţin funcţiile în baza cărora le-au fost repartizate locuinţele de intervenţie, fapte ce contravin „Regulamentului” amintit şi au drept consecinţă anularea contractelor de închiriere. Ce răspunde conducerea CJ Galaţi nu mai are nevoie de aproape nici un comentariu: „CJ Galaţi nu a fost sesizată oficial cu privire la nelegalitatea atribuirii unor apartamente.
Regulamentul cu privire la modul de repartizare a locuinţelor de intervenţie (…) nu a stabilit pentru instituţia noastră obligaţia şi metoda de verificare a modului de repartizare şi a duratei de folosinţă. Ca urmare, nu a fost constituită şi nu a activat o comisie de verificare/anchetare a modului în care fiecare instituţie atribuia locuinţele spre folosinţă”. Altfel spus, apartamentele, proprietate CJ Galaţi, au fost lăsate pur şi simplu de izbelişte, pentru că „Regulamentul” nu spunea altceva!
Dar cum rămâne cu datoria fundamentală a CJ Galaţi de a gestiona în mod coerent şi transparent proprietatea publică? Cum rămâne şi cu faptul că mult pomenitul „Regulament” nici măcar nu a fost supus vreodată aprobării plenului CJ Galaţi (sau cel puţin până în prezent nimeni nu a putut să ne indice un document care să ateste altceva), cu toate că, potrivit legii, fiind vorba de patrimoniul judeţului, era nevoie de aprobarea a cel puţin două treimi din numărul consilierilor? Cum rămâne cu faptul că legea tăcerii este la CJ Galaţi mai puternică decât legile privind combaterea corupţiei din administraţia publică?
www.viata-libera.ro
