Aviz producatorilor vrinceni: comercializarea ilegala a vinului si tuicii se amendeaza cu sume cuprinse intre 20.000 si 100.000 lei, deoarece sint produse accizabile u putini vrinceni stiu ca si pentru tuica facuta si bauta in casa ar trebui sa dea statului o multime de bani u amenzile sint prevazute in Ordonanta 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscal u culesul strugurilor incepe de lunea viitoare
Regulile de comercializare a vinului, unde Vrancea este campioana la nivel national, s-au tot inasprit in ultimii ani. Potrivit Codului Fiscal, vinzarea vinurilor poate fi facuta doar de catre antrepozitele fiscale si micii producatori. Amenzile pentru cei care incalca legea pot urca pina la 1 miliard de lei vechi. In Vrancea exista circa 100 de antrepozite de vin, precum si 200 de cazane de tuica autorizate pentru consumul propriu. Legislatia si controalele mai stricte au diminuat fenomenul comertului ilegal. In mod normal si pentru fiecare litru de rachiu produs si consumat in casa ar trebui ca statul sa incaseze citiva euro.
Obisnuiti ani la rind sa produca si sa vinda fara restrictii roadele podgoriilor, vrincenii s-au confruntat in ultimii ani, indeosebi dupa aderarea la Uniunea Europeana, cu o multime de restrictii legislative. Pentru oamenii din mediul rural infiintarea de antrepozite fiscale, sanctiuni de 1 miliard lei vechi, vinul cu acciza zero, plata de taxe pentru tuica facuta in gospodarii, raportarea cantitatilor produse par si acum notiuni desprinse dintr-un film SF. Romania se afla la inceput de drum pe traseul dintre o productie si un comert fara restrictii, spre un control strict al cantitatilor si calitatii din tarile dezvoltate ale UE. Vrancea, cel mai mare bazin viticol al tarii, cu aproape 30.000 de hectare de vie, este unul dintre judetele lovite in plin de aceste schimbari. Anul trecut, prevederile Codului Fiscal s-au inasprit foarte mult in ceea ce ii priveste pe producatorii de vin si tuica. Ordonanta 54/2010 a introdus amenzi de la 20.000 lei la 100.000 lei, atit pentru comercializarea de tuica si vin fara autorizatie, dar si pentru falsificatori. Mai mult, cei prinsi risca sa se aleaga si cu dosare penale. Legile pot fi ocolite mai greu in ultima perioada, de cind Autoritatea Nationala a Vamilor a primit atributiuni pentru a-i depista pe cei care le incalca. Din acest motiv, in ultimii ani a scazut atit numarul celor prinsi cu tuica sau vin fara documente, cit si cantitatile pe care le au asupra lor. “Inainte transportau vin cu cubul, care are 1.000 de litri, insa acum ii prindem cu citeva bidoane de vin. Nici la tuica nu mai gasim cantitati mari”, a afirmat Raduta Boldeanu, seful Vamii Focsani. Un amanunt important este acela ca interesul autoritatilor se opreste la gardul gospodariilor, deoarece principala preocupare este sa aduca cit mai multi bani la buget. Atita vreme cit vrincenii produc vin si tuica doar pentru consumul lor, nu pentru comert, organele fiscale nu au treaba cu ei.
100 de antrepozite fiscale de vin
Cantitatea de vin care poate fi realizata pentru consumul propriu este de 100.000 litri. Cum este aproape imposibil ca o asemenea cantitate sa fie destinata doar consumului propriu, cei care fac atita vin incearca sa-l vinda prin diverse mijloace. Comercializarea fara documente este mai greu de realizat in ultima perioada din cauza sanctiunilor mari si pentru ca multi au fost depistati in trafic de Vama. Din punct de vedere legal, vinul poate fi vindut prin infiintarea unui antrepozit fiscal sau de catrei cei inregistrati ca mici producatori, pentru cantitati mai mici de 1.000 de hectolitri. “In Vrancea sint peste 100 de antrepozite fiscale si 30 de mici producatori inregistrati. Micii producatori trebuie sa depuna la noi declaratie de stoc la interval de trei luni, in timp e in cazul antrepozitelor aceasta declaratie se depune lunar”, a declarat Raduta Boldeanu, directorul Directiei Judetene de Accize si Operatiuni Vamale Focsani. Vincon SA este operatorul economic cu cele mai multe antrepozite, avind in vedere ca este si unul dintre cei mai mari producatori de vinuri la nivel national. Nu numai agentii economici trebuie sa raporteze tot la Vama, ci si restul podgorenilor. Persoanele care nu au capacitatea sa-si fabrice singure vinul pot apela doar la antrepozitele fiscale autorizate, unde trebuie sa prezinte carnetul de viticultor. La rindul lor, antrepozitele au obligatia sa raporteze lunar, pina la data de 25 a lunii urmatoare celei de raportare, numele persoanei fizice sau gospodariei individuale, cantitatea de struguri prelucrata, cantitatea de vin obtinuta si preluata. Antrepozitarii sint obligati sa-si pastreze copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodariile individuale. La rindul lor gospodariile individuale trebuie, cel putin teoretic deoarece in practica nu se intimpla acest lucru, sa declare cit vin au realizat pina la data de 15 ianuarie a anului urmator celui de producere. Pentru multi o asemenea raportare poate parea inutila, insa pot apare probleme in cazul in care se solicita autorizatie pentru transportul vinului propriu dintr-o locatie in alta.
Antrepozitele nu pot lua vin de la populatie
Autoritatile vamale nu au intimpinat mari probleme cu antrepozitele fiscale de vinuri, al caror numar a ramas relativ constant in ultimii ani in pofida crizei economice. “Chiar daca au disparut unele, au aparut altele”, a precizat seful Vamii Focsani. Autorizarea si revocarea autorizatiilor s-a facut pina acum de catre o comisie de la Ministerul Finantelor, insa este posibil ca pe viitor sa se realizeze la nivel local. Pentru autorizarea ca antrepozit fiscal este nevoie de indeplinirea unei multitudini de conditii, de la organele fiscale, sanitare, agricole si de mediu. “Antrepozitul fiscal este locul in care produsele accizabile sint produse, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv de accize de catre un antrepozitar autorizat in cadrul activitatii sale”, este definitia din Codul Fiscal. Una dintre conditiile care trebuie indeplinite este ca solicitantul nu trebuie sa aiba datorii neplatite statului mai vechi de 60 de zile, deoarece nu se poate autoriza sau isi pierde licenta de functionare. In Vrancea, pe linga marii producatori de vinuri, cum este Vincon, au aparut si foarte multe crame. Una dintre marile probleme reclamate de acestea in ultimii ani este faptul ca nu pot prelua cantitati de vin de la populatie. In acest mod, in cazul in care ramin fara vin atunci nu-si pot completa stocurile pina la productia urmatoare de struguri. Statutul vinului de produs accizabil este un alt motiv de nemultumire, dar si de nelamurire deoarece acciza este zero. Explicatia tine insa de comertul acestui produs in UE, unde peste tot vinul este purtator de accize. Iesirea tarii noastre din acest sistem ar ingreuna foarte mult exportul si importul vinurilor.
La tuica statul taxeaza tot
In afara vinului, in Vrancea se produc si cantitati mari de tuica, din fructe si din tescovina. Foarte putini sint cei care stiu ca pina si pentru paharul de tuica consumat in casa ar trebui sa plateasca bani statului. Codul Fiscal permite producerea pentru consumul propriu doar a 50 de litri de alcool pur pe an, pentru care se platesc accize la jumatate din valoare, respectiv 3,75 euro pe litru. Practic, un vrincean poate face 100 de litri de tuica cu o tarie de 50 de grade, pentru care ar trebui sa plateasca Finantelor echivalentul in lei a 187,5 euro. In realitate insa, daca aceasta tuica nu este vinduta nu vine nimeni pentru a verifica daca cineva are sau nu cazan in gospodarie si ce face cu el. Multi vrinceni incearca sa-si suplimenteze veniturile, ceea ce implica riscuri foarte mari daca sint prinsi de Vama. Cel mai bun mijloc de informare in acest caz il reprezinta pira vreunui vecin invidios sau suparat, dar si informatiile furnizate de cei care sint prinsi in trafic, care declara de la cine au cumparat. In judet au fost mai multe asemenea cazuri in ultimele luni, cu producatori din Jaristea si Straoane.
In Vrancea sint inregistrate 200 de cazane de tuica
Potrivit Codului Fiscal, comercializarea produselor accizabile in afara antrepozitelor fiscale se sanctioneaza cu amenzi intre 20.000 lei si 100.000 lei. Cu toate acestea, in cazul celor prinsi ca vind din tuica facuta de ei in gospodarii li se aplica o legislatie mai blinda, respectiv Legea 12/1990, a comertului ilicit, unde amenzile sint cuprinse intre 500 si 1.000 lei. De asemenea, organele fiscale ii obliga sa-si declare cazanele si sa plateasca accize, pentru a aduce bani la buget. In schimb, la agentii economici se merge doar pe aplicarea prevederilor Codului Fiscal. “La firme nu prea sint probleme, deoarece sint acoperite de documente”, a afirmat seful Vamii Focsani. In Vrancea sint 200 de cazane inregistrate pentru consumul propriu, cele mai multe fiind in zona Panciu, dar si la munte sau in zona Vizantea – Livezi. Multi dintre proprietarii acestor cazane sint, de fapt, un fel de prestatori de servicii, adica fac tuica si pentru cei care nu au mijloace proprii de productie. Autoritatile mai inchid ochii la asemenea “detalii” atita vreme cit isi sporesc incasarile din accize. In Vrancea nu functioneaza oficial nici o distilerie, deoarece accizele foarte mari, de 7,5 euro pe litrul de alcool, descurajeaza intrarea in legalitate. Incet – incet, prin inasprirea prevederilor legislative si aplicarea mai stricta a acestora se tinde catre disparitia micului producator si comerciant de vin si tuica. Pe piata vor ramine, probabil, doar producatorii autorizati, care au puterea economica de a rezista conditiilor dure si concurentei tot mai mari.
An viticol slab si cu preturi pe masura
Podgorenii vrinceni se pregatesc de culesul strugurilor de vin, operatiune estimata sa inceapa pentru stugurii de vin in intervalul 12 – 15 septembrie. Cei care traiesc din cultivarea strugurilor se roaga ca septembrie sa nu fie o luna ploiasa pentru a nu fi afectata calitatea strugurilor. Anul acesta nu este unul foarte bun pentru podgoreni, productia estimata fiind la 60% din cit ar trebui sa fie intr-un an viticol bun. La strugurii de masa s-a inceput culesul, acestia fiind vinduti in piete cu 2 – 2.5 lei kilogramul. Pentru cei care cumpara en-gros, pretul coboara pina la 1.5 lei. Cit priveste strugurii de masa, podgorenii spun ca nu vor sa scada pretul sub un 1 leu kg, in conditiile in care via, se stie, este o cultura costisitoare, care inghite in jur de 6.500 – 7.000 de le pe sezon. Anul trecut viticultorii si-au vindut strugurii de vin pe mai nimic, cu 65 de bani pe kilogram, M.A.T-urile din judet oferind acesti bani in functie de soi si de continutul de zahar. Suprafata viticola a judetului se intinde pe 27.000 de hectare, cifra care reprezinta 11% din suprafata totala cu vita de vie a Romaniei.
