Fermierii vasluieni nu reusesc sã depãseascã tarele lãsate de comunism si sã se asocieze, chiar dacã aceasta le-ar oferi multe avantaje, inclusiv în accesarea fondurilor europene.
“Fermierii nu s-au organizat. Este o greutate care apare nu numai în judetul Vaslui, ci se întâmplã la nivel national”, spune Ioan Macole, directorul Camerei Agricole, institutie care, printre alte atributii, încearcã sã-i coordoneze pe fermieri spre forme de asociere care sã-i ajute, mai ales în vederea accesãrii de fonduri europene. Performantele Camerei Agricole în materie de sfaturi si organizare a fermierilor nu sunt cele care ar trebui sã fie. O recunoaste însusi directorul, explicând cã institutia functioneazã numai cu 11 oameni dintr-o grilã care cuprinde 18 oameni.
“Dacã unul dintre salariati iese la pensie, postul rãmâne blocat”, spune Manole. Judetul ar trebui sã fie întesat de specialisti ai Camerei care sã-i orienteze pe fermieri spre accesarea de fonduri europene, dar si prin hãtisul legislativ românesc. Camera Agricolã de la Vaslui are, în schimb, sase oameni, dintre care doi în zona Bârlad, unul în Husi, unul în zona de Nord a judetului, unul în zona Solesti – Vãleni, unul în Buhãiesti.
“Suntem la dispozitia fermierilor si ar trebui sã avem legãturi permanente cu toti fermierii”, spune directorul, recunoscând însã cã, în conditiile de astãzi, acest lucru este, pur si simplu, imposibil. Legea spune cã ar trebui sã existe un specialist la trei primãrii. Realitatea rezultã însã din împãrtirea celor 81 de comune ale judetului la cei sase specialisti.
“Nu sunt surse de finantare pentru salarii si nici pentru deplasãri, dar mai ales pentru salarii. Încercãm sã facem fatã la toate cerintele, mai ales la pregãtirea profesionalã a fermierilor. Am avut 4.000 de cursanti în ultimii doi ani”, a mai spus Ioan Manole. (Andrei POPESCU)