AGRICULTURÃ…Una dintre cele mai cunoscute legume din tarã, cultivatã frecvent în judetul nostru, fie cã vorbim de cultura în grãdinã, în câmp sau în solarii, este fasolea. Alãturi de cartof, fasolea este o plantã care poate oferi satisfactii si productii record fermierilor. Este indicatã si de medici, iar cunoscutul doctor Virgiliu Stroescu spune despre aceastã legumã cã este magicã si douã enzime pe care la are în compozitie „usucã” cancerul. Dar, pentru a avea culturi bogate de boabe de fasole, fermierii trebuie sã tinã cont de câteva sfaturi ale specialistilor. Pentru început este bine de stiut cã fasolea este o plantã leguminoasã anualã, erbacee si termofilã care se poate cultiva în toate zonele agricole din România încã din secolul al XVIII-lea. Cele mai bune rezultate s-au obtinut în special în zonele de câmpie, în zonele colinare si în luncile râurilor, în special în regiunea Moldovei sau Transilvaniei. Asa cum spuneam, pentru rezultate deosebite, fermierii trebuie sã tinã cont de soiul de fasole cultivat si ce tratamente trebuiesc aplicate pentru a o proteja de boli si dãunãtori.
Fasolea poate fi cultivatã în spatii protejate, în grãdinã sau în câmp. În conditii optime de cultivare, fasolea poate produce chiar si 4 t/ha boabe si cele mai folosite soiuri sunt plantele cu port pitic, cunoscutã popular si ca fasolea oloagã, si fasolea cu port înalt, cu crestere pe arac sau urcãtoare. Pentru fasolea oloagã este ideal un teren plan sau cu o usoarã pantã pentru a se mentine apa si sãrurile minerale. În schimb, soiurile de fasole urcãtoare preferã solurile de la deal sau din luncã deoarece acestea atrag precipitatiile, sunt mai reavene si mai fertile. În Moldova si în Transilvania se cultivã cel mai mult fasolea de arac sau urcãtoare, în timp ce în Oltenia, Muntenia si Dobrogea se cultivã mai mult fasolea oloagã. Pentru un start bun în cultivarea fasolei, este bine de stiut cã aceasta iubeste cãldura, lumina, un anumit tip de sol, dar si umiditatea pentru a deveni viguroasã si sãnãtoasã. De asemenea, dacã vorbim de cultivarea fasolei în spatii protejate, este bine de stiut faptul cã temperatura optimã de germinare a semintelor de fasole este de 10-15 grade în sol si 20-25 de grade C în aer. În plus, lumina de aproximativ 12 ore pe zi este esentialã pentru a creste fasolea, aceasta fiind o plantã de zi scurtã. De asemenea, umiditatea sau procentul de apã din sol este esentialã pentru cresterea si dezvoltarea fasolei, fãrã vreun exces, pentru a preveni rãspândirea bolilor si dãunãtorilor. Solul cel mai potrivit este cel reavãn, afânat, aerat, bogat în materii organice, bine drenat. Folia termicã favorizeazã mentinerea temperaturii constante în atmosfera din solar, în timp ce folia de mulcire ajutã la combaterea buruienilor si la mentinerea temperaturii optime la nivelul solului. În plus, rotatia culturii este esentialã chiar si în solar. De aceea este recomandatã plantarea fasolei dupã castraveti, dovlecei, tomate sau spanac.
Cum se planteazã fasolea în solar
Solul se pregãteste încã din toamnã, pentru a fi mai usor de lucrat în primãvarã si pentru a se putea planta rapid fasolea. Cu ajutorul unui motocultor se poate afâna si mãrunti solul. Fasolea se planteazã prin semãnat direct în pãmânt, la o adâncime de aproximativ 5 cm, cu mâna sau cu plantatorul manual. Pentru fasolea verde urcãtoare este recomandat sã se semene 2-3 seminte la cuib, la 40-50 cm unul de altul si la 80-100 cm între rânduri. De asemenea, în solar trebuiesc efectuate urmãtoarele lucrãri: palisatul sau dirijarea fasolei pe atã, plivitul sau smulgerea buruienilor mici, concomitent cu aplicarea unor erbicide preemergente sau postemergente. De asemenea, sunt recomandate si prasilele manuale pentru eliminarea buruienilor si aplicarea aracilor pentru sustinerea vrejurilor si dirijarea spre luminã. De retinut este si faptul cã fertilizarea solului este de preefrat sã fie fãcutã cu gunoi de grajd descompus, încã din toamnã. Sunt recomandate si regulatoarele de crestere, în combinatie cu îngrãsãmânt foliar si biostimulatori. Combaterea bolilor si dãunãtorilor se realizeazã cu ajutorul unor fungicide. Recoltarea pãstãilor de fasole se realizeazã atunci când acestea sunt fragede, au forma si dimensiunea soiului respectiv, sunt flexibile, nu au ate formate pe margine, au boabele în curs de formare.
Iatã bolile ce le poti întâlni la cultura de fasole si cum se combat acestea
Bolile fasolei din solar pot fi: putregaiul rãdãcinii si bazei tulpinii, ofilirea fuzarianã, antracnoza, arsura bacterianã, putregaiul cenusiu sau rugina fasolei. De asemenea, dãunãtorii fasolei pot fi: gãrgãrita fasolei, acarienii sau pãianjenii rosii, musculita albã de serã, puricele verde, pãduchele rãdãcinilor, pãduchele negru de frunze sau limaxul cenusiu. Acestea se combat conform schemelor de tratament si la intervalele recomandate de cãtre specialisti, pentru a preveni reinfestarea plantelor de fasole. Combaterea bolilor si dãunãtorilor este o problemã destul de controversatã, prin prisma faptului cã trebuie sã adopti o agriculturã ecologicã, în timp ce tii sub control atât buruienile, cât si bolile si dãunãtorii plantelor care devin tot mai rezistente la tratamente.
Cultura de fasole în câmp si în grãdinã. Ce trebuie sã faci pentru o recoltã bogatã
SFATURI…Pentru cultura de fasole în câmp trebuie ales, în primul rând, terenul cel mai potrivit. Având în vedere cã fasolea este o plantã termofilã, este recomandat alegerea unui teren suficient de însprit, ferit de curenti reci de aer, cu sol reavãn, bine aerat si drenat. Dacã solurile sunt sãrace în substante minerale, se pot aplica îngrãsãminte pe bazã de azot, chiar din primele faze de vegetatie, în timpul înfloritului si al formãrii pãstãilor. Deoarece fasolea preferã solurile cu pH neutru spre alcalin, aceasta are nevoie de suficient humus, de soluri luto-nisipoase, mijlocii, nisipo-lutoase, care sã fie suficient de permeabile pentru apã si sãrurile minerale. Semãnarea fasolei în câmp sau în grãdinã poate avea loc în urmãtoarele etape: 15-20 aprilie, pentru cultura de primãvarã, 15 iunie-15 iulie, pentru cultura de varã sau 20-30 iulie, pentru cultura de toamnã. În spatiile protejate, perioada de semãnat pentru fasole poate fi din ianuarie pânã în aprilie. De asemenea, plantarea fasolei în câmp presupune urmãtoarele lucrãri de întretinere: prãsitul buruienilor si eliminarea acestora de pe loc, completarea golurilor, dacã nu au germinat toate semintele, irigarea, în special în timpul germinãrii, înfloritului si formãrii pãstãilor, ciupitul si cârnitul pentru soiurile de fasole urcãtoare care cresc unele mai rapid decât altele si palisarea sau urcarea pe araci ori pe spalieri, prin legarea cu atã a vrejilor. Pentru plantarea fasolei în grãdinã se recomandã aceleasi lucrãri de îngrijire si întretinere ca si în câmp. De asemenea, acesta se poate realiza dacã terenul este bine pregãtit, dupã culturi de dovlecei, castraveti sau tomate. Cultivarea fasolei pãstãi în grãdinã presupune o atentie sporitã, mai ales cu privire la irigare. Este deosebit de eficientã udarea prin picurare, care asigurã apa necesarã fiecãrei plante, fãrã a uda buruienile din jur, dacã existã. Cultivarea fasolei în grãdinã este frecvent practicatã în tara noastrã deoarece se obtin rezultate optime de fiecare datã, dacã se respectã cerintele acesteia fatã de climã si sol. Plantarea fasolei boabe se realizeazã direct în sol, pe rânduri, în mici gropi sau cuiburi. Se adaugã câte 2-3 boabe în fiecare cuib, la distanta de 40-50 cm între cuiburi si la 80-100 cm între rânduri dacã este fasole urcãtoare sau la distanta de 35-40 cm între cuiburi si 60-80 cm între rânduri. Trebuie sã ai în vedere cã fasolea urcãtoare are nevoie de araci pentru a fi palisatã si a putea creste suficient în înãltime. Aracii vor fi de aproximativ 2,5 metri înãltime, pentru suprafete mici cultivate. Dacã vrei sã cultivi fasole pe suprafete mari, poti folosi spaliere înalte, pentru a te ajuta în palisarea acesteia în mod eficient.
