EVOLUTIE Noii lideri ai Republicii Moldova nu mai suportã sârma ghimpatã la hotarul dintre România si Basarabia, iar decizia semnatã de premierul Vlad Filat pe 9 ianuarie, prin care a cerut desfiintarea gardului „cu ghimpi“ de la frontiera cu România, a stârnit bucurie si sperantã în rândul celor care sunt cu inima alãturi de „fratii de pste Prut“. Membrii „Asociatiei Pro Basarabia si Bucovina“, filialã Husi, îsi exprimã nãdejdea cã decizia reprezintã mai mult decât un gest simbolic al descãtusãrii Moldovei, asteptându-se chiar la libera circulatie între cele douã teritorii, asa cum s-a decis la momentul esential al „Podului de Flori“.
POLITICÃ! Recent scãpati de sub comunism, moldovenii par mai hotãrâti ca niciodatã sã se apropie de România si, implicit, de Uniunea Europeanã. În urmã cu câteva zile, premierul Vlad Filat a semnat un document ce prevede „asigurarea realizãrii actiunilor de lichidare a instalatiilor genistice pe sectorul moldo-român al frontierei de stat“, declarând ulterior cã „este o rusine sã fie pãstratã sârma ghimpatã la frontiera cu o tarã prietenã, în secolul 21, când granitele întregii Europe sunt transparente si oamenii pot circula liber“. Ideea moldovenilor a generat un entuziasm deosebit în rândul celor care iubesc Basarabia si o considerã „partea nedreptãtitã a României“, alimentându-le speranta cã acesta este doar începutul unei reînnodãri a relatiilor dintre cele douã teritorii românesti. „Hotãrârea Guvernului de la Chisinãu indicã decizia fortelor politice reunite în Alianta pentru integrare europeanã de a depãsi aceastã perioadã întunecatã din istoria Republicii Moldova pe care a reprezentat-o regimul comunist. Mai mult, ea indicã intentia fermã a politicienilor moldoveni de a se apropia de România, si, prin tara noastrã, de Uniunea Europeanã. Situatia social – economicã dezastruoasã din stânga Prutului nu mai permite amânãri, în conditiile crizei economice care a afectat întreaga lume. Afirmatia privind ,,înlãturarea sârmei ghimpate de la Prut“ este o dovadã cã oamenii politici actuali constientizeazã apartenenta spatiului dintre Prut si Nistru la spatiul cel mare al românismului, la România Mare. Sã nu uitãm cã generatia actualã de politicieni de la Chisinãu si-su fãcut, în marea lor majoritate, studiile în România“, a precizat profesorul Stefan Plugaru, presedintele Asociatiei Pro Basarabia si Bucovina, filiala „Mihail Kogãlniceanu“ Husi.
Sperante pentru o circulatie liberã peste Prut!
EFECTE „Pentru perioada urmãtoare cred cã va intra în vigoare „Acordul privind micul trafic de frontierã“, în cadrul cãruia românii de pe ambele maluri ale Prutului vor putea circula de o parte si de alta a acestui rãu blestemat, în baza unor permise speciale pânã la o distantã de 50 km. Din punct de vedere economic, pentru orasul Husi acest fapt are o însemnãtate deosebitã, pentru cã în piata noastrã îsi vor putea vinde produsele agricole tãranii basarabeni, produse care sunt mult mai sãnãtoase si la preturi mult mai mici. De altfel, mã astept ca entuziasmul care a însotit perioada Podurilor de Flori si libera circulatie cu buletinul din aceea perioadã sã revinã. Cu certitudine, în perioada urmãtoare pe valea Prutului se vor întemeia din nou familii mixte“, a mai spus presedintele Asociatiei Pro Basarabia si Bucovina, filiala „Mihail Kogãlniceanu“ Husi.