FACTURI FICTIVE LA REISER | Unde sunt banii, domnule primar?

TUN… Aproape 2,5 miliarde de lei vechi au dispărut din conturile Reiser, societatea aflată sub controlul direct al Primăriei Bârlad. Nu atât banii cât materialele vândute fictiv și utilajele închiriate la fel de fictiv. Lovitura a fost dată în timpul în care Buzamăt era încă în funcție, dar sigur nu a făcut-o singur, știind fiind faptul că în Reiser toți angajații importanți erau proptiți acolo de primarul Boroș. Pentru a acoperi gaura, contabilii Reiser au întocmit facturi false pe numele unei societăți din Târgoviște. Afacerea a fost demascată în instanță atunci când noua conducere Reiser a vrut să recupereze banii. A fost imposibil atât timp cât a fost demascat falsul în acte. Așa că gaura de 246.000 de lei a rămas și rămâne ca organele de anchetă să stabilească exact cum și de ce pentru că la un așa tun se merită și câteva dosare penale!

După ce a ajuns director la Reiser Bârlad, Virginel Hurduc a descoperit câteva facturi neplătite de către o firmă din Târgoviște, SC Motaj Paladi SRl Târgoviște. Nu e ca și cum e ceva nemaiîntâlnit la Reiser, dar au fost luate măsuri pentru recuperarea banilor. Conform actelor contabile, Reiser ar fi vândut către acea societate asfalt și ar fi închiriat și niște utilaje. Așa că au fost trimise somații de plată către societatea din Târgoviște. Oamenii de acolo s-au mirat crezând că e o glumă bună atât timp cât nu avuseseră nicio relație de afaceri cu Reiser. În fapt, chiar au declarat în fața instanței că s-au distrat puțin. Conform instanței, “debitoarea a arătat ca a primit cele doua somații transmise prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire de către persoana individualizată în act, a luat cunoștința de conținutul lor, dar „le-a tratat cu ușurință apreciind că este doar o glumă”.

Proces de formă, alți bani, altă distracție

Doar că noul director Hurduc, neavând același simț al umorului precum Buzamăt, a acționat în instanță societatea din Târgoviște și abia atunci a început circul și distracția. Având în vedere falsurile evidente din acte, atât Hurduc cât și restul echipei manageriale știau sigur că n-au nicio șansă să recupereze acei ban dar se merita o acoperire legală. În plus, verișoara consilierei locale Dima, cea care asigură “apărarea și atacul” în cadrul firmei, trebuia să facă ceva de banii primiți pentru strălucita sa activitate juridică. Așa că, a pierdut spectaculos încă un proces. De fapt, au fost două și nu se poate spune că e vina ei, atât timp cât dovezile prezentate de Reiser au fost atât de penibile încât nicio instanță nu le-a luat în serios.

Decizia instanței: raporturi comerciale inventate

Toate cele prezentate mai sus se regăsesc într-o sentință pronunțată de Tribunalul din Dâmbovița, în special datele prin care Reiser Bârlad a încercat să se facă pierdute materiale și servicii în valoare de 246.0000 de lei. Iată câteva detalii spectaculoase din această sentință: “Prin cererea de chemare în judecată pentru emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de 246.942,50 lei, creditoarea SOCIETATEA PENTRU LUCRăRI DE DRUMURI SI PODURI “Reiser” S.A. încearcă să acrediteze ipoteza că între aceasta și societate s-ar fi derulat niște raporturi civile în baza a două contracte: unul de Închiriere utilaje și altul de furnizare și prestări servicii. În baza acestor contracte, creditoarea, fără vreo garanție suplimentară și fără ca societatea să fie un partener comercial de tradiției al acesteia, pretinde că ne-ar fi furnizat mixtura asfáltică in valoare de 223.911,83 lei și ne-ar fi închiriat utilaje în valoare de 23.030,67 lei. În realitate, societatea nu a derulat niciodată raporturi comerciale cu creditoarea “Reiser” S.A., nici în baza acestor contracte invocate de către ea, dar nici în baza altor contracte sau comenzi directe. În contabilitatea societății nu a fost si nu este deschisă o poziție distinctă pentru acest operator economic, nici de Furnizor și nici de Client. Creditoarea nu este nicidecum în prezența unei creanțe certe așa cum își motivează cererea de chemare în judecată, deoarece nu numai că noi contestăm prestarea serviciilor și furnizarea mixturii asfaltice, dar însăși înscrisurile de care aceasta înțelege să se folosească în a-și dovedi pretențiile acționează vădit împotriva ei”, se arată în apărarea societății din Târgoviște asumată de instanță în decizia sa.

Probleme mari cu semnăturile și cu ștampilele. Cine a făcut falsul?

INCREDIBIL… ”Contractul de închiriere utilaje nr. 3787/12.10.2023 și Contractul de furnizare și prestări servicii nr. 3637/02.10.2023 poartă doar o semnătură olografă care nu aparține reprezentantului legal al societății sau vreunui împuternicit, caz in care trebuia făcută aceasta mențiune si atașată o astfel de împuternicire. Este lesne de observat că semnătura atașată prezentei întâmpinări și care aparține administratorului societății noastre nu are nimic de a face cu semnătura aplicată pe cele două contracte invocate de creditoare. Apoi, ca un element suplimentar, cele două contracte nu poartă nici ștampila societății noastre, care, deși nu mai este obligatorie, ar fi putut întări susținerea realității unei fapte de comerț. Ca atare, cele două contracte nu au fost semnate de reprezentantul legal al societății noastre sau de vreun împuternicit al acestuia, nu am avut cunoștință de ele până la data la care am primit cele două somații, pe care le-am tratat poate cu ușurință, apreciind că în speța este doar o glumă. Este evident ca altcineva s-a folosit de numele societății noastre și, în complicitate cu vreun angajat al creditoarei, au plăsmuit aceste contracte, aceasta fiind singura explicație pentru care un operator economic furnizează materiale de 223.000 lei către o societatea străină, fără nicio garanție și în baza unui contract neștampilat. Mai mult decât atât, solicită instanței să observe că simpla existență a contractelor nu era suficientă pentru ca faptele de comerț să se si desfășoare, ci părțile se înțeleseseră ca ulterior numai pe baza de comanda scrisă dată de beneficiar (în care se va înscrie amplasamentul ce va fi predat sau se vor nominaliza utilajele ce se doresc a fi puse la dispoziție) raporturile comerciale să se concretizeze și să se ducă la îndeplinire. Acest lucru nu a fost realizat, fapt care ar fi trebuit, de asemenea, să ridice un mare semn de întrebare cu privire la realitatea operațiunilor comerciale. La fel, solicită instanței să observe că nici facturile emise de către creditoare nu poartă vreo semnătură sau vreo mențiune cu privire la vreun delegat al societății noastre”, se mai arată în decizia instanței.

A fost înștiințat Parchetul de aceste falsuri?

“Din cele precizate mai sus, este mai mult decât evident că reclamanta nu se află în prezența unei creanțe certe, niciunul dintre documentele de care înțelege să se folosească nu este emis sau însușit de societate, si nici nu face dovada realității furnizării și prestării serviciilor. Și nici nu avea cum sa faca o astfel de dovada întrucât mixtura asfáltica si utilajele închiriate nu ne-au fost puse la dispoziție niciodată. Raportat la toate cele precizate mai sus, înțelege sa denunțe cele doua înscrisuri, Contractul de închiriere utilaje nr. 3787/12.10.2023 si Contractul de furnizare si prestări servicii nr. 3637/02.10.2023, ca fiind false, falsă fiind și semnătura olografă aplicată pe acestea, iar in cazul in care creditoarea stăruie sa se folosească de acestea, solicitam în mod imperios instanței de judecată să procedeze întocmai potrivit art. 304 si următoarele din Codul de procedura civila in sensul de a verifica starea înscrisurilor, de a asculta părțile si de a sesiza parchetul înaintându-i înscrisurile denunțate ca false”

Decizia definitivă a instanței

“Pe fond, instanța constată că intimata a arătat prin întâmpinare faptul că nu au existat relații comerciale între intimată și apelantă, iar apelanta nu este în posesia unei creanțe certe, lichide și exigibile. A mai arătat că semnătura olografă aflată atât pe contractul de închiriere utilaje cât si pe cel de furnizare si prestări de servicii, nu aparține reprezentantului legal sau vreunui împuternicit al societății, motiv pentru care au denunțat cele două înscrisuri ca fiind false, falsă fiind și semnătura aplicată pe acestea. A apreciat că altcineva s-a folosit de numele societății și, în complicitate cu vreun angajat, a plăsmuit contractele prezentate. A mai solicitat să se constate că facturile emise nu poartă vreo semnătura sau vreo mențiune cu privire la vreun delegat al societății. Examinând pretențiile apelantei, în raport de apărările intimatei, Tribunalul constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1021 CPC deoarece intimatul debitor contestă creanța, iar apărările formulate de intimatul debitor presupun administrarea altor probe decât înscrisurile atașate dosarului. Pentru considerentele care preced, Tribunalul va respinge cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de Societatea Pentru Lucrări de Drumuri si Poduri “Reiser” S.A deoarece probatoriul care s-ar impune a fi administrat se circumscrie unei cereri de chemare în judecată formulate potrivit dreptului comun. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE (…)Respinge cererea de emitere a ordonanței de plată. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, azi, 04.12.2024”. Asta înseamnă, la revedere bani, să vină procurorii să verifice ilegalității de la Reiser!