BIROCRATIE PÃGUBOASÃ… A fost aprobat actul normativ privind despãgubirea persoanelor care, conform HG 1233/2010, li s-au expropriat anumite suprafete de teren pentru reabilitarea si modernizarea drumului national, care face legãtura între Albita si sudul tãrii. Pare de necrezut însã, perdantii au fost tot cetãtenii expropriati care s-au lovit de sistemul birocratic românesc, acestia fiind nevoiti sã facã un brat de acte pentru 10 sau 15 lei despãgubire. Singura care a avut de câstigat în acest caz a fost firma de cadastru care a încasat bani grei de la stat pentru a face mãsurãtorile topografice. „Ca sã se facã toatã documentatia, cheltuiala a fost enormã, iar cetãtenilor li s-au aruncat douã boabe acolo pentru 2 metri pãtrati de pãmânt. Mãsurând din punct de vedere unitar, statul a cheltuit 1000 de unitãti pentru a da cetãtenilor 10 unitãti”, a spus primarul comunei Cretesti, Gigel Gãlãtanu.
În urmã cu douã sãptãmâni a fost aprobatã plata despãgubirilor pentru cetãtenii care au fost expropriati de anumite portiuni de teren situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã. Lãrgirea drumului national care face legãtura între limita cu judetul Galati si Albita a însemnat si intrarea în proprietatea statului a unor suprafete de teren necesare pentru implementarea proiectului. Pentru asta, expropriatii urmau sã beneficieze de unele despãgubiri din partea statului, dar multi dintre ei când au aflat suma pe care o primesc pentru terenul de care au fost deposedati si care sunt pasii pentru ca suma respectivã sã intre în conturile lor, s-au lãsat pãgubasi. Pentru a putea beneficia de despãgubire, cetãtenii au trebuit sã batã la multe usi pentru a-si procura actele necesare si asta pentru o sumã derizorie care, cu mult noroc, si-ar putea acoperi suma cheltuitã pe întocmirea dosarului. Asadar, „avantaj Nãstase!” Mai mult decât atât, cei 70.000 de lei, însemnând suma totalã oferitã expropriatilor, este de zeci de ori mai micã decât suma cheltuitã pe mãsurãtorile cadastrale, plãtite din bugetul statului. Asadar, de aceastã datã, avantaj pentru firmele cadastrale care au obtinut bani frumosi în urma acestui caz. Fiind „stârniti” de aceastã despãgubire, cetãtenii s-au dus buluc la primãrii sã-si cearã drepturile bãnesti. La fel s-a întâmplat si în comuna Cretesti, unde oamenii expropriati au dat de muncã autoritãtilor locale. „S-a fãcut apoi s-a refãcut toatã documentatia care înseamnã la nivelul comunei Cretesti, metri cub de hârtie. Mi-a trebuit zile întregi numai sã semnez întreaga documentatie, va dati seama câtã risipã de timp pentru nimic. Cel mai bine ar fi fost ca statul sã exproprieze pe cetãteni pentru cauzã de utilitate publicã fãrã despãgubiri. Mãcar trebuia sã-i informeze din timp pe cei expropiati în legãturã cu suma pe care o vor primi si altfel ei n-ar mai fi umblat pe drumuri pentru atâtea acte. Foarte multã lume a trebuit sã fie pusã în miscare deoarece era nevoie sã se facã mãsurãtori cadastrale, toate aceste cheltuieli fiind suportate de stat. Fãcând o scurtã analizã, statul a cheltuit de zeci de ori mai mult fatã de valoarea despãgubirii pentru cetãtenii expropriati. Cheltuiala a fost una enormã ca sã se facã toatã aceastã documentatie, iar cetãtenilor li s-au aruncat douã boabe acolo”, a spus Gigel Gãlãtanu, primarul din Cretesti.
