INEDIT Expozitia îsi propune promovarea si popularizarea stiintelor aerospatiale cu prilejul Sãptãmânii Mondiale a Spatiului Cosmic, care se aniverseazã în fiecare an în perioada 4 – 10 octombrie. Expozitia va fi vernisatã pe 8 octombrie, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, ora 12.30, si va fi deschisã spre vizitare pânã pe 15 noiembrie. Vernisarea va fi asiguratã de Florin Mingireanu de la Agentia Spatialã Românã si Aurel Chirilã de la Reev Rever Aerospace Galati.
Ciprian VÂNTDEVARÃ (muzeograf)
Zborurile stratosferice se desfãsoarã la mare altitudine (peste 12 km), în stratosferã, al doilea strat din componenta atmosferei terestre, situat între troposferã si mezosferã. Majoritatea acestor zboruri stratosferice sunt aproximativ la limita dintre atmosferã si spatiul cosmic, având ca obiectiv studierea stratului de aer cu o compozitie chimicã diferitã fatã de atmosfera respirabilã de la suprafata Pãmântului. Zborurile stratosferice mai au si rolul de a testa diferite echipamente si de a obtine informatii pentru misiuni spatiale, cum ar fi captarea deseurilor spatiale sau colectarea de corpuri meteorice, un domeniu aflat încã la început, dar cu sanse mari de dezvoltare în viitorul apropiat. Cele mai utilizate metode sunt:
– Balonul cu hidrogen sau heliu; acesta poate urca pânã la altitudini mari în atmosferã; un astfel de balon atinge în mod uzual altitudini în banda 35 – 40 km si poate transporta o cantitate mare de echipamente (în functie de mãrimea balonului).
– Avionul fãrã pilot poate fi ridicat cu ajutorul unui balon cu hidrogen sau heliu, iar revenirea în punctul de plecare este realizatã cu ajutorul unui sistem de zbor autonom.
– Avionul rachetã fãrã pilot este un alt mijloc de zbor în stratosferã. În acest caz avionul nu mai este ridicat cu balonul, ci cu ajutorul unui motor rachetã, revenirea în punctul de plecare fiind asemãnãtoare avioanelor fãrã pilot lansate cu ajutorul baloanelor.
– Rachetã cu combustibil solid reprezintã varianta „clasicã”. Motoarele cu combustibil solid utilizeazã un amestec solid de oxidant si combustibil, în timp ce motoarele rachetã cu combustibil lichid utilizeazã oxidantul si combustibilul sub formã de componente lichide.
“Cel mai important exponat din cadrul acestei activitãti este avionul rachetã (vehicul reactiv), cu lungimea de 2,6 m si anvergura de 1,4 m. Acesta este un stadiu intermediar dintre vehiculul reactiv de 75 cm si vehiculul de 18 m. Este preconizat sã evolueze la o altitudine de peste 15 km, cu întoarcere / revenire autonomã la punctul de lansare, si recuperare de la 200 m cu parasuta. Ne dorim ca la deschiderea expozitiei sã fie alãturi de noi publicul bârlãdean, în special elevii si profesorii de la scolile si liceele din orasul Bârlad. Este o activitate unicã si nu trebuie sã o ratati. Vã asteptãm cu mare drag!”, a precizat, pe site-ul Astroclubului “Perseus” Bârlad, organizatorul expozitiei, muzeograful Ciprian Vântdevarã, presedintele Astroclubului “Perseus”, care îsi desfãsoarã activitatea la Observatorul din Bârlad.
