SEMNAL Primul semnal cã lucrurile nu sunt în regulã a apãrut în februarie, când un cutremur de 2,5 grade Richter a zguduit zona Drãguseni, jud. Iasi, la doar câtiva kilometri de orasul Negresti. Dupã 60 de ani, s-a consemnat un cutremur mai important în aceastã zonã, însã nimeni nu a dat importantã acestui eveniment. De atunci, au apãrut si semnele de întrebare: de unde a apãrut aceastã miscare necontrolatã a faliei pe care se aflã judetul Vaslui? „Încã de când s-a aflat de primele intentii, de valorificare a gazelor prin metoda fractionãrii hidraulice a sisturilor, mi-am exprimat rezerva cu privire la efectele posibile, din punct de vedere seismic, pe care aceste lucrãri le presupun. Sper ca factorii de decizie sã fie constienti în acordarea de astfel de licente de exploatare”, avertiza prof. Gheorghe Mãrmureanu, directorul Institutului National de Fizica Pãmântului, într-o declaratie pentru Vremea Nouã din februarie a.c. Mai nou, americanii au provocat panicã si în judetul Constanta, acolo unde utilaje imense zguduie din temelii subsolul.
Conform presei dobrogene, Prospectiuni SA, firma care a lucrat si la Vaslui, efectueazã studii geofizice pentru Chevron, la 40 de km de Constanta si la 22 de km de litoralul Mãrii Negre. Oamenii din zonã sunt socati. „A fost deja o bubuiturã zilele trecute, cã s-au zguduit casele”, acuzã localnicii. Este vorba de explorarea seismicã a subsolului, pentru care Chevron foloseste utilaje incredibil de puternice, denumite si vibratoare. Pentru o explorare seismicã tipicã este nevoie de patru sau cinci vehicule. Utilajele, care au lucrat si în judetul Vaslui, merg unul în spatele celuilalt si, din 25 în 25 de metri, prin intermediul unei plãci vibratoare, trimit unde sonore în subteran. Vehiculele stau cam douã minute în fiecare locatie pentru a transmite si colecta semnalele. Atunci când sunt folosite mici încãrcãturi explozibile, acestea sunt îngropate la 10-30 de metri adâncime, în gãuri fãcute cu dispozitivele de forare instalate pe vehicule. Aceste activitãti genereazã unde sonore de joasã intensitate si sunt realizate la o distantã sigurã, sustin americanii, de clãdiri si de sursele de apã potabilã. Nicio explozie nu este vizibilã la suprafatã. Geofizicienii folosesc dispozitive ultrasensibile numite geofoni cu ajutorul cãrora înregistreazã undele sonore care se întorc din subteran. Studiind ecoul undelor sonore care se întorc la suprafatã, geologii petrolisti pot calcula adâncimea si structura formatiunilor geologice. Aceastã analizã îi ajutã sã identifice rezervoarele de titei si gaze naturale pe care aceste formatiuni le contin Geofonii sunt amplasati manual de-a lungul unui cablu la intervale de distantã prestabilite si sunt recuperati odatã cu terminarea studiului. Ceea ce este important este cã imaginile seismice indicã de asemenea si eventuala existentã a unor falii (sau accidente tectonice), însã americanii nu au fãcut publice datele despre astfel de falii, desi au fãcut experiente în multe zone din judetul Vaslui.
Cutremurele din zona Moldovei, cu implicatii în cazul Chevron!
Cutremurul din zona Drãguseni-Iasi, de la începutul anului, a demonstrat cã miscarea tectonicã are la bazã o serie de evenimente provocate de actiuni umane. S-a spus, încã de atunci, cã aceste seisme sunt legate de faptul cã au început prospectiunile firmei Chevron pentru exploatarea gazelor de sist din zona Vaslui. Perimetrul de la Bãcesti, în care s-a dat acordul pentru aceste prospectiuni la începutul anului 2013, este în apropierea faliei care strãbate centrul Moldovei, falie care a generat acel cutremurul, dar si pe cele ulterioare. „Încã de când s-a aflat de primele intentii, de valorificare a gazelor prin metoda fractionãrii hidraulice a sisturilor, mi-am exprimat rezerva cu privire la efectele posibile, din punct de vedere seismic, pe care aceste lucrãri le presupun. Sper ca factorii de decizie sã fie constienti în acordarea de astfel de licente de exploatare, în special în ceea ce priveste aceastã metodã, pentru a nu ajunge în situatia Angliei, care, într-o zonã stabilã din punct de vedere seismic, au fost raportate zeci de cutremure, datoritã exploatãrii gazelor de sist”, avertiza Gheorghe Mãrmureanu, directorul Institutului National pentru Fizica Pãmântului, pentru cititorii ziarului nostru.