DOSARE UITATE Mai multe afaceri care au tinut prima paginã a ziarelor, anii trecuti, evaziuni produse în judetul Vaslui sau la care au participat afaceristi din judet, s-au încheiat în „coadã de peste”, în timp ce bugetul de stat a fost tepuit de milioane de euro. Este cazul celui mai mare dosar de evaziune din istoria judetului Vaslui, Tascochim SRL, care s-a încheiat cu un esec usturãtor pentru institutiile statului. La Curtea Supremã de Justitie, toti cei implicati în acest dosar au fost achitati, iar statul român nu va recupera niciun cent din paguba de peste 4 milioane de euro. Un alt caz, în care evaziunea este de aproape un milion de euro si care a împlinit patru ani de când a fost descoperit de DIICOT, cel în care este implicatã firma Leo SRL a unui afacerist din Drânceni, nu s-a finalizat nici acum pe rolul instantelor de judecatã. Ignat Leonil, din Drânceni, a fost ridicat de DIICOT în noiembrie 2010 pentru implicarea într-o retea evazionistã cu cereale. De atunci si pânã acum, omul de afaceri vasluian este cercetat în stare de libertate, iar contestatiile si amânãrile nu contenesc, desi oamenii legii sustin cã acesta cã ar fi fãcut tot felul de tranzactii fictive cu firme-fantomã, cu firme din Constanta si Bihor, în urma cãrora bugetul de stat ar fi fost pãgubit cu suma de 40 miliarde lei vechi.
Cazul Tascochim a produs un cutremur în Directia de Finante Vaslui, în 2006, când s-a descoperit cã o firmã înfiintatã la o adresã fictivã, Tascochim Grup, fãcuse o evaziune de peste 4 milioane de euro, în doar câteva luni. S-a stabilit atunci cã mai multe persoane din Iasi au au dezvoltat o retea evazionistã, înfiintând o firmã într-un spatiu-fantomã din oras, dupã care, cu autorizatiile de utilizatori finali eliberate de DGFP Vaslui, Serviciul Monopol, afaceristii s-au prezentat la rafinãrii, unde au solicitat combustibili de categorie inferioarã. Combustibilii urmau sã fie prelucrati într-o bazã din Gãneasa, judetul Olt. Locatia de la Gãneasa fusese folositã, o perioadã mai mare de timp, pentru afacerile evazioniste ale unor alti evazionisti, dar asta nu mai conta pentru nimeni. Combustibilii inferiori achizitionati din rafinãrii de Tascochim nu mai ajungeau la Gãneasa, ci erau vânduti la statii de comercializare a produselor petroliere din întreaga tarã, sub formã de benzinã si motorinã. Banii, potrivit anchetatorilor DNA, se întorceau la capii retelei, care ar fi lucrat nestingheriti, dacã nu ar fi fost stopati de comisarii Gãrzii Financiare Vaslui. La începutul anului 2006, Garda Financiarã fãcea o verificare într-un caz de comercializare a produselor petroliere si asa s-a descoperit cã firma Tascochim Grup primise, pentru ultimele douã luni din 2005 si întreg anul 2006, autorizatii de comercializare a 18.550 de tone de uleiuri minerale, cea mai mare cantitate aprobatã vreodatã unui agent economic din judetul Vaslui. În perioada 24 noiembrie 2005-23 martie 2006, Tascochim s-a aprovizionat cu 2.260 de tone uleiuri minerale neaccizate, care au fost vândute drept combustibili la diverse statii de carburanti. Pentru a masca faptul cã face evaziune fiscalã pe scarã largã, firma a emis facturi fiscale din care rezulta cã a vândut degresant tip P cãtre 13 firme din tarã. Au urmat ani de procese, pentru ca, în 2011, sã se anunte verdictul. Atunci, judecãtorii Tribunalului Iasi au dispus achitarea tuturor inculpatilor din Dosarul Tascochim. Astfel, capii retelei din dosarul Tascochim Grup, firmã care a pãgubit bugetul de stat cu milioane de euro, au scãpat bine-mersi, cu tot cu averi. Judecãtorii ieseni au hotãrât si ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe bunurile si conturile inculpatilor Ovidiu Ioan Sarcã-Brad, Emanuela Tascu, Tiberiu Francisc Cristodorescu, Lucian Cartas si Eugeniu Rãdulescu. Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã (ANAF), prin Directiile de Finante de la Iasi, Botosani sau Vaslui, au rãmas pãgubite cu milioane de euro la buget, taxe si accize neachitate de capii afacerii. Procurorii DNA au declarat recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie care, în urmã cu câteva zile, a confirmat sentinta de la Iasi. Cel care a fost considerat capul afacerii, ieseanul Tiberiu Cristodorescu, a fost achitat în mod definitiv si irevocabil alãturi de ceilalti acuzati din dosar, desi era acuzat cã ar fi condus o evaziune de peste 4 milioane de euro. Apãrãtorii celor implicati au considerat sentinta Curtii Supreme drept un act de justitie. „Înalta Curte de Casatie si Justitie a pus punct dosarului Tascochim, dosar în care erau trimise în judecatã mai multe persoane pentru fapte deosebit de grave, care, dacã ar fi fost adevãrate, s-ar fi transformat în condamnãri cu multi ani de închisoare. Am reusit sã arãtãm instantei cã aceste acuzatii n-au fost adevãrate”, au spus avocatii lui Cristodorescu. Acest dosar este socotit si astãzi drept cel mai mare dosar de coruptie întocmit de DNA Iasi, având în vedere numãrul de persoane implicate, volumul dosarului, dar si prejudiciul stabilit de anchetatori. Probabil, si cel mai mare esec al procurorilor anticoruptie, care nu au reusit sã demonstreze cum o firmã înfiintatã într-o camerã din Vaslui a produs o evaziune de peste 4 milioane de euro. „Am fost arestat cinci zile abuziv si anchetat la sânge doar pentru cã asa a vrut procurorul. Ne-au refuzat dreptul la apãrare încã din momentul urmãririi penale. Prejudiciul stabilit de procurori este unul inventat, pentru cã timp de doi ani toate firmele au fost verificate de cei de la Finante”, a sustinut Tiberiu Cristodorescu, la începutul cercetãrilor.
Un alt caz de evaziune care se tergiverseazã la nesfârsit
La începutul lunii noiembrie 2010, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism – Biroul Teritorial Neamt au efectuat 12 perchezitii domiciliare pe raza judetelor Neamt, Iasi, Arad, Vaslui si Botosani, în cadrul cercetãrilor vizând destructurarea unui grup infractional organizat, format din zece învinuiti, grup specializat în comiterea infractiunii de evaziune fiscalã pe linia comertului cu cereale. Procurorii DIICOT aveau informatii de mai mult timp cã învinuitii achizitionau cereale, în special de la producãtori primari, marfa fiind plãtitã cash, fiind utilizate borderouri de achizitie falsificate. Folosirea de cãtre membrii grupãrii infractionale a borderourilor de achizitie false permitea acestora sã ofere producãtorilor un pret mai mare pentru cerealele achizitionate, întrucât pentru aceste tranzactii nu se percepe TVA, cu consecinta afectãrii mediului concurential, si totodatã sã ridice în numerar din bancã sume mari de bani în numerar. Învinuitii întocmeau documente fictive de însotire a mãrfii sau foloseau documente reale, care erau însã anulate la momentul în care marfa ajungea la destinatie. Cerealele erau livrate cãtre baze mari de achizitie, iar sumele de bani reprezentând pretul cerealelor erau directionate în conturile societãtilor comerciale folosite special în acest scop, apartinând unor membri ai grupãrii, de unde erau ridicate imediat de cãtre administratorul sau asociatul persoanei juridice respective sau de cãtre alt membru al grupãrii infractionale împuternicit în acest sens. Societãtile comerciale erau folosite doar o perioadã limitatã de timp, acumulând mari datorii cãtre bugetul de stat, constând în TVA si impozit pe profit datorat si apoi activitatea comercialã înceta, cu consecinta eludãrii plãtii taxelor. La momentul respectiv, trupele speciale au „aterizat” la Drânceni, unde l-au ridicat pe Ignat Leonil, un om de afaceri local, despre care aveau informatii cã este implicat în aceastã afacere. Leonil a fost eliberat din arest si de atunci si pânã acum este cercetat în stare de libertate, firma sa, Leo SRL, fiind verificatã în mai multe judete. Oamenii legii au verificat douã firme-fantomã, cu care Leo SRL ar fi fãcut afaceri cu cereale, descoperind lucruri foarte grave. Este vorba de douã societãti din Constanta si Salonta, judetul Bihor, cu care Leonil ar fi fãcut tranzactii de zeci de miliarde de lei vechi. Pe baza documentelor contabile descoperite în timpul controalelor, s-a stabilit cã Leo SRL a achizitionat 265 de tone de floarea -soarelui de la Constanta, plus 1.470 de tone de la Salonta, valoarea tranzactiilor depãsind 27 miliarde lei vechi. La finele lunii noiembrie 2010, tot pe numele lui Leonil a mai fost formulatã o plângere penalã. Atunci, s-a constatat cã omul de afaceri din Drânceni „cumpãrase” 1.922 de tone de grâu din judetul Neamt, valoarea evaziunii fiind de peste 12 miliarde lei vechi. Se estima cã evaziunea fiscalã produsã de firma Leo SRL atingea 1 milion de euro. Abia pe 17 martie a.c., prin rechizitoriul nr. 59 D/P/2011, emis de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism, Biroul Teritorial Neamt, au fost trimisi în judecatã cei vinovati, printre care si Leonil. Pe 12 mai a.c., la Tribunalul Neamt s-au judecat contestatiile depuse de cei acuzati de evaziune fiscalã, iar pe 1 iulie Curtea de Apel Bacãu a mentinut deciziile luate la Neamt, astfel cã dosarul va continua ani de zile, de acum încolo.
