Înainte de a face un drum până la tomberon pentru a se descotorosi de lucrurile devenite inutile, oamenii trebuie să ştie că pot face un bine postând un simplu mesaj pe internet.
O reţea socială internaţională dezvoltată pe internet, Freecycle, ajută oamenii de peste tot să-şi doneze unii altora bunuri de care nu mai au nevoie. Pe ideea că „nimic nu se aruncă, totul se reciclează”, grupul a devenit popular şi în România, promovând anti-consumerismul, reciclarea ţi protejarea mediului înconjurător prin reducerea deşeurilor.
“OFER: URGENT!! Maşină de spălat automată veche. E funcţională, cu încărcare pe sus. Aduceţi ajutoare (oameni la cărat + maşină) pentru că nu pot oferi transport! Cât mai repede! Zona Ozana, Sălăjan. Numai bine, Cristi!“, aşa arată un mesaj postat pe grupul de yahoo din Bucureşti. Cei interesaţi nu trebuie decât să-l contacteze pe posesor. În general, regula de bază e „primul venit, primul servit”.
Povestea a început în 2003, în Statele Unite ale Americii, când ecologistul Deron Beal a realizat că în loc să facă muncă de teren să colecteze obiectele de care oamenii nu mai au nevoie, pentru a le redirecţiona către zone defavorizate, ar putea face un mecanism online prin care aceste schimburi să se producă mult mai eficient şi mai uşor. Înfiinţată iniţial pentru locuitorii din Arizona, reţeaua s-a extins în scurt timp la nivel mondial în peste 85 de ţări. În prezent numără aproape 5.000 de grupuri la nivel internaţional, cu 7.611.759 de membri în toată lumea.
În România, prima reţea Freecycle a fost înfiinţată în Bucureşti în aprilie 2005, de către Lucian Şandor. Acesta a crezut că ideea de Freecycle, existentă deja în căminele din Grozăveşti, ar putea fi aplicată la nivelul întregului oraş.
Aproape 4.000 de membri doar în Capitală
În prezent, în ţara noastră există 14 grupuri active, reunite la adresa http://www.freecycle.org/group/RO/Romania. Reţeaua din Bucureşti numără 3.748 de membri. Pe locul al doilea ca număr de membri este grupul din Timişoara cu 1.219 utilizatori. Grupuri Freecycle există şi în Braşov, Tulcea, Iaşi, Cluj, Constanţa, Craiova, Oradea, Piatra Neamţ, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu şi Târgovişte. Aderarea la un grup local este gratuită. Practic, oricine se poate alătura. Grupurile locale sunt moderate de voluntari locali.
Sociologul Alfred Bulai susţine că acest mod de întrajutorare este o expresie extinsă pe care o folosim deja cu toţii când dăm sau luăm lucruri de la rude. „E un comportament altruist, stimulat de unii oameni. Alţii vor pur şi simplu să scape de lucruri pentru a căror reciclare ar trebui să plătească”, a adăugat acesta.
Reţeaua Freecycle a înflorit mai ales de când a izbucnit criza. Numărul cererilor îl depăşeşte pe cel al ofertelor. Se dă şi se primeşte orice, de la haine pentru copii, electrocasnice, mobilă, cărţi şi manuale şcoalare.
„Bună ziua! Din cauza datoriilor şi pierderea locului de muncă nu mai avem posibilitatea să cumpărăm haine pentru noi şi copilul nostru de doi anişori. Vă rog celor care citiţi mesajul şi ne puteţi ajuta cu îmbrăcăminte de damă de tot felul, mărimile L/XL şi de bărbat aceeaşi mărime şi de încalţat 39 de damă şi de bărbat 43-44, vă rog să-mi lăsaţi un e-mail. Multumesc tuturor”, spune Laura pe grupul local din Bucureşti. Şi la scurt timp, oferta n-a întârziat să apară. „Ofer o cutie cu 20 de kilograme de haine de tot felul: pijamele, bluze, pantaloni, papuci de casă. Hainele nu sunt noi, dar sunt în stare bună, curate şi fără defecte. Cred că sunt potrivite pentru o familie nevoiaşă”, se arată în răspuns.
evz.ro
