Ca să fie clar, de la început, când vorbesc de opoziția vasluiană, mă refer la consilierii locali și județeni din alte partide decât mărețul PSD. Dacă ne uităm la ultimele ședințe (eu m-am uitat!), vedem doar o masă de mâini inerte, care votează într-o veselie colectivă tot ce propune aparatul administrativ. Și nu doar că votează, dar cel mai ciudat este că nici măcar nu crâcnește, măcar așa… de imagine. Excluzând din ecuație faptul că toate proiectele de legi sunt perfecte și nimeni nu are nimic de reproșat, rămâne în calcul doar un servilism inexplicabil afișat de consilierii așa-ziși opozanți față de putere.
În cazul Bârlad, nu e nicio supriză pentru că acolo singura luptă este între consilierul independent Sârbu și restul lumii. Dar fiind doar unul, este doar motiv de stres pentru ceilalți, care ar vrea să se termine mai repede ședința. Nu se pune și nici nu s-a pus vreodată problema ca orice proiect visat de Boroș să nu devină realitate.
La Vaslui, în schimb, e surprinzător faptul că opoziția, cândva majoritară și virulentă, a devenit un breloc atârnat la cureaua lată a lui Braniște sau Pavăl. Încă nu e clar cine dictează și cine va dicta în Primăria Vaslui! Oricum, această trecere abruptă de la “să rupem fâșul primarului” la “să trăiți, domn’ primar” este în afara oricărei logici politice.
Poate, singurul loc din județ în care avem parte de ceva acțiune este Hușul. Nu că ar conta pentru starostele Ciupilan, dar măcar avocatul Bobârnat are meritul de a-i mai crește puțin tensiunea. Și, spre deosebire de alți opozanți de conjunctură, e perseverent!
Ajungem și la potul cel mare, adică CJ Vaslui! Buzatu avea talentul ca atunci când nimeni nu avea nimic de comentat, să-și imagineze singur niște dușmani și se mai înviora puțin ședința. Doar că de multe ori chiar comentau niște consilieri. Ultima ședință, de ieri, în această formulă a consemnat și cea mai rapidă trecere în revistă și votat la foc automat în timp record a tuturor proiectelor. Și, de aici putem extrage o concluzie folositoare. Pe de o parte, sunt tradiționalii consilieri vocali, trecuți în mod inexplicabil pe linie moartă de partid, și pe partea opusă sunt cei care fac joc de glezne la jupânul nou, în speranța sau promisiunea unui beneficiu financiar. Concluzia folositoare este că dacă tot mergem la vot, ar trebui să ne informăm, măcar puțin, despre ceea ce fac aleșii noștri! Vreo 30 de ani nu prea ne-am informat și asta ne-a cam costat.
