Prefectul Marian Grigoraş tocmai pregătea atacarea în contencios a votului din aceste foruri de conducere pe motiv că şefii aleşi s-au autovotat. Guvernul a clarificat disputa printr-o ordonanţă de urgenţă
Alegerea preşedintelui CJ, vicepreşedinţilor şi viceprimarilor a primit girul Guvernului. Printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul a stabilit că şi consilierii judeţeni sau locali care candidează pentru o funcţie de vicepreşedinte, respectiv viceprimar, au dreptul să voteze. Până acum, prin coroborarea prevederilor legii administraţiei publice şi a statutului aleşilor locali, numeroase prefecturi apreciau că un consilier care candidează la funcţia de vicepreşedinte, preşedinte sau viceprimar se află într-o situaţie de conflict de interese dacă participă la vot. Acest lucru însemna că hotărârile prin care se consemna alegerea lor puteau fi atacate în instanţă, ca nule de drept.
Ce spunea legea
Conform legii, viceprimarii, vicepreşedinţii CJ şi preşedintele instituţiei sunt aleşi indirect, din rândurile consilierilor locali, respectiv judeţeni. Juriştii Prefecturii au apreciat constant că la acest vot nu au dreptul să participe şi candidaţii la funcţiile de conducere. Legea administraţiei publice stabileşte că „nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor“.
Statutul aleşilor locali este şi mai drastic, apreciind drept ilegală existenţa oricărui tip de interes. „Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii“. Prefectura a atacat la sfârşitul anului 2014 două hotărâri de consilii locale, adoptate la Popeşti şi Comarna, prin care fuseseră aleşi noi viceprimari. În ambele situaţii, juriştii au invocat interesul reprezentat de indemnizaţia de viceprimar, mai mare decât cea de consilier, ca şi drepturile suplimentare pe care le-ar avea consilierul după alegerea într-o funcţie superioară. În ambele situaţii, instanţa a dat dreptate Prefecturii, anulând hotărârile, întrucât consilierii candidaţi ar fi trebuit să se abţină de la a se vota pe ei înşişi.
