Cat de tare sa fii Buzatu, sa iesi public la televizor si sa mai intaresti inca o data, daca mai era nevoie, ca judetul nostru este unul al ororilor. Dupa ce Bichinet ne-a spart pe toti la rozeta, intr-un alt moment de maxima auduienta, iaca a venit si vremea ca poporul sa cunoasca filosofia celui mai iubit fiu al judetului, cu care a tinut electoratul strans unit in jurul sau. Pentru inceput “as vrea sa va explic” cum poate fi indobitocit un popor, numai cu “explicatii legale”, ca sa-l parafrazam pe Buzatu cel Aghezmuit. Mai intai, cei ce nu se lasa prostiti, “trebuie sa se exceada treburilor acestea (hac!) si sa faca alte treburi”. Nu va chinuiti sa intelegeti ac easta maxima filosofica pentru ca din “locatia unde sunteti” nu are cum “sa se prinda sfaturile” acestui tatuc. Pentru asta trebuie sa stai o vreme la Vaslui si sa incepi sa gandesti ca majoritatea. Adica, sa nu reactionezi cand o fata este violata in grup si sa arunci cu pietre in ea, fiindca este o curva care face judetul de ras. Sa nu te sesisezi cand se fura institutionalizat , fiindca esti spion rus si sa te apuci de baut zdravan, ca sa te imbeti manga si sa apari la televizor, ca Buzatu. Si, de abia, atunci devii un locuitor de vaza al judetului, cu ajutor social corespunzator, care munceste doar din snobism, o data pe saptamana, cand te cheama viceprimarul la “416”. Ca dintre acestia se mai strecoara unii si reusesc sa faca performanta, uimind lumea, ei nu sunt decat niste rebuturi, care trebuie urgent sa plece din judet.
In final, redam spiciul complet al lui Buzatu, pentru a demonstra ca zicerile sale sunt mai tari decat dialogurile lui Celentano de pe ulitele Las Ferbinti: “Buna seara. Eu, ma scuzati (hac!), ma auziti? Eu nu vreau sa explic (hac!) ce s-a intâmplat asearã. Dar vreau sa explic ceea ce se poate întâmpla legal. Într-o tara, într-un context, toti cei care vor sã se exprime (hac!) au dreptul consacrat legal sa faca treaba aceasta. Daca dintre aceia, unii înteleg ca trebuie sa (hac!) exceada treburile astea, sa faca alte treburi, atunci eu nu prea am ce sa spun din locatia în care ma aflu si sa le dau sfaturi (hac!). Eu as putea sa le dau sfaturi ca sa actioneze…”.
