BANI SI PROIECTE Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunãrii, prescurtat SUERD, un proiect ambitios care va influenta viata a 100 de milioane de locuitori din 14 state, a fost lansatã, ieri, într-un cadru oficial, în capitala Moldovei, la Iasi. Sub patronajul Centrului Bilateral de Afaceri România-Republica Moldova si a Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, a Consulatului General al României de la Cahul, cu sprijinul direct al oficialitãtilor locale din zona Moldovei, forumul de la Iasi a demonstrat cã pe ambele maluri ale Prutului sunt mari probleme economice, iar criza economicã afecteazã în egalã mãsurã autoritãtile publice din tara noastrã si Republica Moldova. Nu au lipsit nici tensiunile, dupã ce câtiva presedinti de Consilii Judetene veniti la forum au plecat în mare grabã din salã, la finele discursului de bun-venit al lui Mircea Geoanã, fostul presedinte PSD care a ajuns la Iasi dupã întâlnirea de joi, de la Vaslui, cu primarii si conducerea judetului. „Vreau sã cred cã brandul Moldovei va fi puternic. Suntem o tarã care plãteste 2 miliarde de euro pe an si atragem în loc doar 300 de milioane de euro, este mult prea putin”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, organizatorul evenimentului. Vasluiul a fost reprezentat la acest eveniment, pe lângã seful CCIA, de presedintele Consiliului Judetean, Dumitru Buzatu, si de primarul Vasile Pavãl, cei doi urmându-l pe Geoanã la sedinta cu autoritãtile din Iasi, de la Prefecturã.
Carmen Podgorean, coordonator national pentru Strategia Dunãrii, a explicat cã acest plan de actiune, denumit generic SUERD, influenteazã viata celor 100 de milioane de locuitori din zona definitã de bazinul fluvial al Dunãrii. Aceastã strategie, lansatã oficial pentru zona Moldovei, ieri, la Iasi, priveste destinele celor 14 state din zona de influentã, din care 9 sunt membre UE. Ce este Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunãrii?, a fost întrebarea lansatã de invitati la adresa coordonatorului national SUERD. „Strategia Dunãrii nu este un sac de bani, este un instrument comunitar de cooperare macro-regionalã al statelor riverane, un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare nationalã si obiectivele strategiei Europa 2020, asumatã de toate statele membre ale UE”, a spus Carmen Podgorean. Interesant este cã SUERD este un plan de actiune lansat de douã tãri membre ale Uniunii Europene, România si Austria, care devine operational din acest an, prin implementarea Programului Transnational Dunãrea 2014-2020. Sunt patru obiective mari urmãrite de Strategia Dunãrii, în care judetele de granitã cu Republica Moldova, cum este cazul Vasluiului, pot realiza lucruri importante, investitii cu bani europeni, desi se vorbeste de sume cuprinse între 50.000 si 500.000 de euro pe un proiect. Se pot face proiecte care sunt legate de infrastructurã si investitii în turism, gestionarea riscurilor de mediu sau restaurarea calitãtii apelor, dezvoltarea societãtii bazate pe cunoastere prin cercetare, educatie si tehnologii ale informatiei sau ameliorarea capacitãtii institutionale si a cooperãrii. Sunt mai multe modalitãti de finantare ale acestor proiecte. Important de stiut este cã statele care participã în aceastã strategie a Dunãrii vor avea la dispozitie un buget total de peste 200 de milioane de euro, cea mai mare sumã fiind pusã la dispozitie de Guvernul României, pentru cã România este statul cu cea mai mare populatie, dintre tãrile traversate de Dunãre, vorbind de statele membre UE.
Mircea Geoanã, cu politicienii dupã el, a plecat repede la întâlnirea cu primarii judetului Iasi
La evenimentul de la Iasi a participat si Înaltul Reprezentant al Guvernului pe probleme de proiecte de cooperare transfrontalierã, senatorul Mircea Geoanã, cel care în cursul zilei de joi a avut o întâlnire informalã cu conducerea judetului Vaslui. Folosind discursul folosit la Vaslui, Geoanã a spus oficialilor veniti la acest eveniment cã „România a stiut sã foloseascã momentele dificile ale istoriei în favoarea sa, iar acum este un astfel de moment”. „Proiectele transfrontaliere care pot fi accesate în acest moment înseamnã bani si trebuie folosite toate fondurile, pânã la ultima centimã. Desi au fost mai multe discutii despre strategia Dunãrii, nu au fost bani, pânã acum, când lucrurile par sã se fi schimbat. Trebuie sã atragem acesti bani, plus alte sume suplimentare, fructificând criza de la Rãsãrit”, a spus Geoanã. În salã au fost prezenti doi presedinti de Consilii Judetene, de la Vaslui si Botosani, primarii din mai multe orase, printre care Vaslui si Iasi, care au plecat cu totii dupã senatorul PSD, imediat ce acesta s-a scuzat, spunând cã trebuie sã ajungã la o întâlnire cu primarii si oficialitãtile iesene. Consulul general al României la Cahul, Gentiana Serbu, a spus cã modul în care Camera de Comert de la Vaslui, presedintele Ionel Constantin, se implicã în prezentarea unor astfel de proiecte de anvergurã, precum cel de la Iasi, au atras atentia oficialilor din Ministerul de Externe. „Noi am propus presedintilor de Consilii Judetene sã stabileascã o persoanã care sã se ocupe de aceste programe SUERD, poate fi presedintele sau unul dintre vicepresedinti, o persoanã care sã primeascã informatii de la Ministerul Afacerilor Externe, sã fie la curent cu ce se întâmplã acolo. Avem nevoie de o retea de coordonatori locali, important este sã pornim. M-am uitat prin salã si am vãzut putini presedinti de Consilii Judetene, desi personal am sunat si am invitat presedinti de CJ din nouã judete. Este prea putin, trebuie ca informatiile despre acest proiect pilot sã circule în judete, sã ducem la capãt aceste proiecte”, a spus consulul general la Cahul.
Românii de pe cele douã maluri ale Prutului trebuie sã identifice proiectele cu impact regional
„Sunt multe lucruri de pus la punct. Împreunã, trebuie sã identificãm acele proiecte cu impact regional, dar sã facem si în asa fel încât sã acordãm facilitãti fiscale locale firmelor, sã încercãm sã aducem înapoi cetãtenii nostri plecati la muncã în strãinãtate, sã cãutãm investitii viabile. Se nasc multe întrebãri pe care ni le punem, în noul context european si geopolitic, iar solutia accesãrii proiectelor cu finantare europeanã este selectarea acelor proiecte care rãspund principiului complementaritãtii. Dacã facem o fabricã de confectii în R. Moldova, nu mai facem alta în România. Dacã facem o fabricã de compoturi în Ucraina, nu facem alta în România. Asa trebuie puse problemele, pe noile coordonate. Nu o sã vinã nici rusii nici americanii, nici altii sã ne ajute în aceste probleme. Dãm 2 miliarde de euro la Uniunea Europeanã si trebuie sã avem proiecte, sã luãm înapoi cât mai multi bani”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui. Acesta a mai completat, spunând cã este nevoie de parcuri si întreprinderi agroindustriale, vii, livezi, o agriculturã performantã în aceastã zonã, la fel ca tãrile avansate din Uniunea Europeanã.
