PUNCT SI DE LA CAPÃT…Chiar dacã pare greu de crezut, o decizie a Tribunalului aruncã pe apa sâmbetei patru ani de procese. Mai exact, instanta a decis ca dosarul în care 22 de vamesi au fost trimisi în judecatã pentru luare de mitã sã fie reluat de la zero, dupã ce completul de judecatã investit sã solutioneze dosarul i-a fost repartizat altui judecãtor si asta pentru cã magistratul titular a fost promovat la Curtea de Apel Iasi. Noul judecãtor a decis readministrarea probatoriului din timpul urmãririi penale, cât si din timpul cercetãrii judecãtoresti. Astfel, dacã va fi nevoie de reaudierea martorului cheie din acest dosar, Igor Caraman, acest lucru va fi putin probabil tinând cont de faptul cã martorul a fost citat de nenumãrate ori la Tribunalul Vaslui si s-a prezentat doar o singurã datã. Acest dosar, ajuns pe masa magistratilor încã din 2014, este unul dintre cazurile instrumentate de celebrul procuror Emilian Eva, acuzat, între timp, de luare de mitã. Ceea ce s-a dorit atunci, în acest dosar, în conditiile în care cei 22 de vamesi acuzati au recunoscut luarea de mitã, a fost sã se demonstreze cã a fost constituit un grup infractional organizat.
Rãsturnare de situatie incredibilã în procesul celor 22 de vamesi acuzati de luare de mitã. Dupã ce magistratul care s-a ocupat de dosar timp de patru ani a promovat examenul pentru o instantã superioarã si a plecat la Curtea de Apel Iasi, noul magistrat desemnat sã judece cazul a decis, ieri, reluarea dosarului de la zero. Mai exact, acesta a hotãrât readministrarea probatoriului din timpul urmãririi penale si a cercetãrii judecãtoresti. În urma descinderilor din 2014, procurorii anticoruptie au ridicat, de la locuintele vamesilor vizati, sume de bani care nu au putut fi justificate. Cea mai mare, ridicatã din locuinta fostului sef adjunct al Vãmii Albita, a fost de 34.915 euro, peste 3.100 de dosari americani si 50 de lire sterline. Dupã mai bine de un an de procese, unul dintre vamesi a recunoscut acuzatiile sI a solicitat sã fie judecat în baza acordului de recunoastere. Ceilalti au scãpat de arest preventiv si, în ultima perioadã, au fost judecati sub control judiciar.
Acest dosar este unul dintre cazurile instrumentate de celebrul procuror Emilian Eva, acuzat, între timp, de luare de mitã. Ceea ce s-a dorit atunci si se doreste, în continuare, în acest dosar, în conditiile în care vamesii acuzati au recunoscut luarea de mitã, este aderarea si constituirea unui grup infractional organizat, chiar dacã, deocamdatã, aceste acuzatii nu au putut fi dovedite. De fapt, întreg dosarul vamesilor este unul putin fortat în conditiile în care mare parte dintre vamesi au recunoscut luarea de mitã, dar nu si constituirea de grup infractional organizat, asa cum voia sã demonstreze procurorul Emilian Eva. Sursele povestesc cã, atunci când procurorul de caz a avut nevoie sã probeze cu martori faptul cã vamesii luau spagã, a stat în Vama Albita mai bine de 24 de ore si a reusit sã adune 15 soferi de pe autocare si microbuze care fãceau transport de persoane dinspre Republica Moldova spre România si invers. Dupã ce au fost adunati posibilii martori, acestia au fost chemati la Centrul National Anticoruptie (CNA) din Moldova. Numai cã, la solicitarea procurorului, au mai venit doar 6 dintre ei. Pânã la urmã, doar patru au fost convinsi sã depunã mãrturie, dar si acest lucru s-a defãsurat sub semnul întrebãrii. Pentru audieri, la sediul CNA s-au prezentat si 8 avocati români care ar fi trebuit sã asiste. Acestia au ajuns la locul stabilit de dimineatã si au asteptat sã vinã si martorii. Numai cã aparitia acestora s-a lãsat asteptatã. În jurul prânzului si avocatii prezenti, dar si procurorii de caz au dorit sã ia masa, asa cã fiecare s-a îndreptat cãtre un restaurant din Chisinãu. În timpul mesei, avocatii au primit un telefon de la procurorul de caz care i-a anuntat cã audierile nu vor mai avea loc pentru cã martorii nu se mai prezintã. Acest lucru i-a determinat pe avocati sã se îndrepte cãtre casã. Nici bine nu au plecat, cã cineva a sunat pe unul dintre avocati si l-a înstiintat despre faptul cã realitatea este alta. Cei patru martori au venit, de fapt, la audieri, dar procurorul a considerat cã e mai bine sã fie audiati fãrã prezenta avocatilor. Luat la întrebãri, acesta a rãspuns cã, de fapt, nu este vorba de audierea unor martori, ci de audierea unor denuntãtori. Cum s-au transformat martorii în denuntãtori într-o asa scurtã perioadã de timp nu se stie nici în ziua de astãzi. Asta în conditiile în care acest dosar vizeazã un prejudiciu de 1200 de euro, bani luati drept mitã, la care se adaugã 2.900 de euro, bani care ar fi fost gãsiti în geanta unuia dintre vamesii din dosar. În acelasi timp, cheltuielile de judecatã se ridicã, pânã acum, la 1,6 miliarde de lei vechi.
Audierea martorului Igor Caraman, o piatrã grea de încercare pentru instanta vasluianã
În conditiile în care magistratii Tribunalului Vaslui care vor judeca dosarul vamesilor în continuare vor dori audierea martorului cheie din acest dosar, acest lucru va fi aproape imposibil de realizat. Si asta pentru cã martorul Igor Caraman a devenit imposibil de gãsit, iar gurile rele vorbesc despre faptul cã acesta a fost arestat în Italia. Igor Caraman este celebrul procuror sub acoperire cu dublã cetãtenie româno-moldoveanã. Deocamdatã, nimeni nu a reusit sã stabileascã dacã acesta este sau nu este investigator, în conditiile în care acesta s-a prezentat doar la un singur termen, dupã ce a fost citat de nenumãrate ori. Adus la audieri, Caraman a fost evaziv si a rãspuns întrebãrilor asa cum a crezut de cuviintã. Despre Caraman se spune cã are statut de contravenient la legea vamalã în Vama Albita si cã fratele acestuia ar lucra, de fapt, la Centrul National Anticoruptie din Republica Moldova. Caraman este unul dintre cei patru martori moldoveni, propusi de DNA, care ar fi trebuit sã facã luminã în cazul celor 22 de vamesi judecati pentru luare de mitã. În fata magistratilor, Caraman a declarat cã, în perioada în care a fost folosit de cãtre DNA Iasi ca agent sub acoperire, era angajat al Centrului National Anticoruptie din Republica Moldova. Acesta se ocupa cu transportul de bunuri dinspre Italia spre Moldova si invers. La fiecare trecere, plãtea, pentru ca vamesii sã închidã ochii, diferite sume de bani, majoritatea în euro, în functie de semnele fãcute de cei care îi efectuau controlul. Adicã, vamesul îi arãta douã sau mai multe degete si, în functie de câte degete arãta, Caraman trebuia sã dea bani. „Discutiile despre bani se fãceau, de cele mai multe ori, la ghiseu. În interior era prezent unul sau doi vamesi. Dãdeam banii celui care mergea, cu mine, la masinã. S-a întâmplat chiar, o datã sau de douã ori, ca cealaltã persoanã sa îmi schimbe banii. Adicã îmi cerea 50 de lei, ofeream o bacnotã de 100 de lei si îmi dãdea restul”, a povestit Caraman, în fata judecãtorilor, atunci când acesta a venit în România.
