Dosarul „jafului” de la Muzeul Județean, pe masa judecătorilor vasluieni

LA TRIBUNAL… Dosarul „jafului” de peste 300.000 lei, de la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, a ajuns în instanță. Fosta contabilă-șefă a fost acționată în judecată pentru recuperarea prejudiciului. Procesul a început, însă, cu stângul, dacă putem spune așa, întrucât cauza a fost amânată din cauza „lipsei de procedură cu pârâta”. Asta înseamnă că citația nu a fost completată corect cu numele și adresa contabilei, nu a ajuns la ea, comunicarea la dosar nu s-a întors până la termen, astfel că nu se știe când și dacă a primit citația. Fosta contabilă s-a mutat din județ și s-a căsătorit, astfel că și-a schimbat numele de familie, lucru care a îngreunat comunicarea citației. De cealaltă parte, Muzeul Județean Vaslui încă lucrează la implementarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, pentru remedierea deficiențelor constatate. „În sarcina muzeului au fost dispuse nouă măsuri, dintre care s-au realizat cinci măsuri, grad de implementare 55,55%. Patru măsuri sunt în monitorizare, ca fiind implementate parțial ori neimplementate”, se arată într-un răspuns al Curții de Conturi acordat ziarului Vremea Nouă, în care se mai precizează că raportul se follow-up (n.r. de verificare a modului de implementare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi) se află, în acest moment, în perioada de valorificare a constatărilor. De altfel, directorul executiv al Consiliului Județean, Mircea Țuțuianu, a spus în ședința de săptămâna trecută că „avem câteva observații legate de raportul venit de la Curtea de Conturi, o să le clarificăm împreună cu dumnealor, iar apoi o să le punem la dispoziție în ședința de luna viitoare”. În aceeași ședință, președintele Dumitru Buzatu a spus că “este clar. Curtea de Conturi ne-a spus că trebuie să acordăm mai multă atenție și mai aplicată asupra felului în care își desfășoară activitatea instituțiile aflate în subordinea noastră”.

Controlul efectuat de Camera de Conturi Vaslui la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” a avut loc în perioada 1 aprilie – 31 mai 2021 și a scos la iveală detalii incredibile despre cum, timp de trei ani, s-au furat bani din instituție, chiar din conturile de la Trezorerie. Aceștia erau scoși din conturile Finanțelor Publice Vaslui, în baza CEC-urilor de numerar, iar apoi justificați cu facturi false. Pentru ca totul să pară „real”, au fost folosite două firme radiate în 2008, adică inexistente din punct de vedere fiscal. Ba mai mult, au fost operate plăți în fals (nereale) către anumiți furnizori. Spre exemplu, în 2020, Muzeul Județean a plătit 42.929 lei pentru cartușe, tonere, acuarele, pensoane, măști de protecție, prestări de servicii la evenimente culturale, rechizite, furnizare gaz și materiale pentru reparații, dar achizițiile în realitate nu au fost făcute. Facturile și ordinele de plată au fost falsificate, iar furnizorii trecuți în documente au spus că nu au livrat bunurile către instituție, prin urmare nici nu au încasat banii. O parte din prejudiciu a fost recuperat. „Ulterior întâlnirii echipei de audit cu conducerea muzeului, managerul entității, Mocanu Ramona Maria, a formulat plângere penală, însă doar pentru prejudiciul de 138.360 lei (n.r. recuperat ulterior de la fosta secretară cu atribuții de caserie)”, se arată în Raportul Curții de Conturi. Directoarea a explicat, apoi, că a cerut recuperarea prejudiciului doar pentru un an întrucât “noi am avut dreptul să cerem (n.r. ANAF-ului) doar extrasele de pe 2020, nefiind organe de control”.

“O pagubă bugetului local în sumă totală de 308.594 lei, sumă care provine din banii care au fost ridicați din Trezorerie și pentru care s-au întocmit documente false”

Curtea de Conturi a identificat două persoane (n.r. foste angajate) vinovate de producerea prejudiciului: „în perioada 2018-2020, prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu de către M. M. B. – contabil șef și M. B. – secretar, s-a produs o pagubă bugetului local în sumă totală de 308.594 lei, sumă care provine din banii care au fost ridicați din Trezorerie și pentru care s-au întocmit documente false pentru a acoperi lipsa din gestiune sau nu există documente justificative, pentru care au fost calculate majorări de întârziere la plată în cuantum de 52.635 lei”. Potrivit raportului, cauzele și împrejurările care au determinat producerea prejudiciului sunt reprezentate de „managementul defectuos pe linia asigurării integrității valorilor bănești și a prevenirii eventualelor fraude de către Mocanu Maria Ramona – director prin: neorganizarea activității de control financiar preventiv propriu de către managerul muzeului, care nu a desemnat prin dispoziție o persoană care să exercite atribuții de control financiar preventiv propriu; nerealizarea obligației legale de realizare a unei bune gestiuni financiare prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice; funcționarea defectuoasă a formelor de control intern, precum și neorganizarea corespunzătoare a casierei, a operațiunilor cu numerar și nereflectarea corectă, cronologică și zilnică a operațiunilor de încasări/plăți în registrul de casă, cu atașarea de documente justificative; neimplementarea recomandărilor formulate prin Raportul de audit public intern nr. 11.972/08.08.2020 prin care au fost constatate și consemnate de auditori publici interni din cadrul UATJ Vaslui un număr de 23 neconformități, pentru care s-a acordat calificativ Critic și pentru remedierea cărora au fost formulate un număr de 34 recomandări, neimplementate la data prezentei misiuni de audit”, se arată în raport. Luată la întrebări de consilierii județeni, anul trecut, într-o ședință în care s-au prezentat concluziile raportului, directoarea muzeului s-a apărat, subliniind că nu are nicio legătură cu frauda comisă de cele două foste angajate și că “din punctul de vedere al managementului acestui eveniment, toate au fost făcute ca la carte”. Ea a mai precizat că în fiecare an a primit control de audit din partea Consiliului Județean, însă, culmea, nu s-au descoperit fraudele, dar și că acestea au fost descoperite de o comisie din cadrul muzeului, întrunită după ce contabila a anunțat că își dă demisia. “Subliniez că noi am descoperit frauda și când spun noi, mă refer la echipa muzeului județean. A fost verificată de o echipă de audit (n.r. din cadrul Consiliului Județean) și a spus că am făcut cum a trebuit, a venit Curtea de Conturi și a spus că am avut dreptate. La venirea Curții de Conturi, aveam deja plângere penală depusă, deci nu Curtea de Conturi a stabilit frauda. Curtea de Conturi doar a întregit suma”. Întrebată de ce nu s-a asigurat controlul financiar preventiv, care ar fi putut preîntâmpina fraudele, aceasta ar fi răspuns: “vă garantez că a fost organizat acest serviciu, dar documentele au dispărut, așa cum au dispărut și altele”.

Măsurile impuse de Curtea de Conturi Consiliului Județean Vaslui și Muzeului “Ștefan cel Mare”

În urma acestui control, Curtea de Conturi a impus Consiliului Județean Vaslui că trebuie să ia măsuri până pe data de 29 noiembrie 2021 pentru ca instituția din subordinea sa să recupereze prejudiciul de peste 300.000 lei, dar și pentru remedierea tuturor problemelor constatate: organizarea și efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului, extinderea verificărilor în termenul de prescripție în vederea stabilirii și cuantificării prejudiciului privind plățile efectuate pentru decontarea nelegală a unor cheltuieli fără documente justificative (deplasări și alte tipuri de cheltuieli), luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia, cu perceperea de majorări de întârziere calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul și până la recuperarea integrală. De asemenea, s-a pus în vederea muzeului județean și Consiliului Județean că trebuie să verifice toate sumele ridicate prin CEC-uri din conturile de la Trezoreria Vaslui, realitatea plăților efectuate prin casierie în vederea stabilirii și cuantificării prejudiciului cauzat bugetului județean, prin sustrageri de numerar/alte operațiuni generatoare de fraudă și pierderi patrimoniale; stabilirea răspunderii în sarcina persoanelor ce se fac vinovate de păgubirea bugetului județean, cu luarea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea prejudiciului și a majorărilor de întârziere, calculate de la data producerii pagubei și până la data recuperării.

Directorul executiv al Consiliului Județean Vaslui: „s-a aprobat ca contabilul șef al instituției să fie persoana care vizează toate operațiunile”

La ultima ședință de Consiliu Județean, desfășurată vinerea trecută, consilierii USR și PNL au cerut informații suplimentare cu privire la gradul de implementare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi. „În cadrul compartimentului financiar-contabil s-a organizat controlul financiar preventiv, ordonatorul terțiar de credite a făcut adresă către ordonatorul principal de credite prin care s-a aprobat ca contabilul șef al instituției să fie persoana care vizează toate operațiunile. Chiar ieri (n.r. 10 februarie 2022) a sosit raportul privind ducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite de către Curtea de Conturi prin Decizia nr. 12 de anul trecut, unde au fost trasate 17 măsuri, în total, toate abaterile au fost constatate asupra activității ordonatorului terțiar de credite. Avem câteva observații legate de raportul venit de la Curtea de Conturi, o să le clarificăm împreună cu dumnealor, iar apoi o să le punem la dispoziție în ședința de luna viitoare. Din cele 17 abateri, ei (n.r. auditorii publici externi) spun că patru măsuri nu sunt duse la îndeplinire în totalitate, toate asupra activității muzeului județean Vaslui”, a explicat directorul executiv al Consiliului Județean, Mircea Țuțuianu.

Dumitru Buzatu: “anul acesta vom acorda o atenție deosebită bunului mers al activității, din punctul de vedere al studierii rapoartelor de audit”

CU OCHII PE INSTITUȚII… Președintele CJ, Dumitru Buzatu, a avut, de asemenea, un punct de vedere cu privire la măsurile impuse de Curtea de Conturi: “După cum ați auzit, constatările Curții de Conturi ne-au indicat că instituțiile aflate în subordinea noastră au fost cele mai pasive de măsuri. Măsurile acestea, din câte am studiat eu și am și transmis Curții de Conturi felul în care ne-am preocupat ca ele să fie implementate, ne arată că toate au fost puse în aplicare, însă unele nu au avut un efect final, adică sunt în curs de realizare. Anul acesta vom acorda o atenție deosebită insituțiilor din subordinea noastră, nu în sensul că ne vom aminti noi din când în când de felul în care funcționează, nu în sensul că ne vom amesteca noi, că acolo este autonomie, nu le conducem noi… Dar vom acorda o atenție deosebită asupra bunului mers al activității, din punctul de vedere al studierii rapoartelor de audit, al sesizării oricărei abateri din timp, pentru ca ele să nu mai ajungă într-un grad înalt de dezvoltare fără să fie observate. Nu pun în discuție că toate vor fi sesizate la timp, pentru că sunt lucruri care practic nu pot fi sesizate decât la un anumit moment, dar să rămânem cu acel lucru și să spercăm că nici acela să nu se întâmple. Este clar! Asta ne-a spus Curtea de Conturi: trebuie să acordăm mai multă atenție și mai aplicată felului în care își desfășoară activitatea instituțiile aflate în subordinea noastră”, a spus Dumitru Buzatu în ședința de
Consiliu Județean.