Condamnările din Dosarul Băneasa continuă să stârnească reacții în lumea juridică. Modul în care s-a facut repartizarea aleatorie a dosarului la Înalta Curte de Casție și Justiție ridică mari semne de întrebare.Săptămâna trecută, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a anunțat că se vor face verificări în ceea ce privește repartizarea Dosarului Ferma Băneasa, iar rezultatele vor fi publicate până la sfârșitul anului.
În acest context, avocatul Flavius Radu demonstrează, matematic, cum a fost făcută repartizarea aleatorie, în condițiile în care în dosar erau 26 de părți, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost trecute 40.
Înțeleg că în zilele următoare se verifică modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului „Ferma Băneasa”…
Oare degeaba a statuat Curtea Constituțională în 2018, printr-o decizie cu un impact deosebit că „trebuie evitate situaţiile în care o persoană să devină judecătorul propriei cauze – Nemo debet esse iudex in causa sua”?
Totuși, date fiind demersurile întreprinse, trebuie spus că repartizarea aleatorie a cauzei are drept scop asigurarea unui cadru procesual legal, echilibrat, în care judecătorii nu sunt „puși cu mâna” ci desemnați într-o manieră aleatorie de către un sistem informatic.
Dar, ca în cazul oricărui sistem informatic, introducerea unor date eronate generază un rezultat eronat.
În cadrul repartizării aleatorii a cauzei, în funcție de obiectul cauzei, parametrii determinanți sunt: (i) complexitatea dosarului și (ii) termenul de distribuire, sau complexitatea maximă anuală, după caz.
Complexitatea unei cauze se stabilește după o formulă matematică stabilită de CSM în care sunt avute în vedere câteva elemente, între care numărul de părți și numărul de volume, elemente care influențează în mod direct gradul de complexitate. … https://evz.ro/dosarul-ferma-baneasa-calculul-care-demonstreaza-ca-judecatorii-au-fost-pusi-cu-mana-document.html?utm_source=onesignal&utm_medium=onesignal
