SENTINTÃ….Trimis spre rejudecare în 2018, dupã ce a ajuns, pe masa judecãtorilor încã din 2012, dosarul rromilor traficanti de tigãri din Bârlad a ajuns la final. Magistratii Curtii de Apel Iasi au spus ultimul cuvânt, dar au amânat pronuntarea pentru câteva zile, moment în care vor pune, la dispozitia pãrtilor, sentinta. Povestea se poate complica pentru inculpati mai ales cã, în primã instantã, rromii au fost achitati pentru infractiunea de grup organizat, dar decizia nu a fost pe placul judecãtorilor Curtii de Apel Iasi, astfel cã dosarul a ajuns sã fie rejudecat. În primã instantã, cea mai mare pedeapsã, 5 ani si 8 luni de închisoare, a primit-o Marian Morosanu. Acesta mai avea o pedepsã de 8 luni cu suspendare pentru o altã faptã penalã. Traficantii, 11 persoane la numãr, vindeau tigãrile de contrabandã prin piata bârlãdeanã si, pentru a nu fi prinsi, ascundeau tigãrile în mâneca hainei. Cei care doreau sã cumpere mai multe pachete erau condusi în locurile în care rromii tineau marfa ascunsã.
În 2018, suprizã de proportii în dosarul celor 11 rromi din Bârlad, condamnati deja, în primã instantã, pentru trafic cu tigãri. Ajuns în apel, dosarul s-a întors la Tribunalul Vaslui pentru rejudecare, în conditiile în care inculpatii fuseserã achitati pentru sãvârsirea infractiunii de constituire si aderare la un grup infractional organizat. De atunci, dosarul a fost pronuntat în primã instantã si, peste câteva zile, inculpatii îsi vor afla pedepsele finale. Zilele trecute, magistratii ieseni au ajuns si la finalul dosarului, dar au amânat pronuntarea cu câteva zile. De retinut este si faptul cã, în primã instantã, magistratii Tribunalului Vaslui au decis condamnarea rromilor bârlãdeni în functie de gravitatea faptei fiecãruia, privind contrabanda cu tigãri. Primul dintre inculpati, Marian Pãduraru, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei si obligat sã presteze 60 de zile de muncã în folosul comunitãtii. Aceleasi pedepse au fost date si în cazul celorlalti inculpati, exceptie fãcând cei care aveau deja condamnãri în alte dosare, cu suspendarea executãrii pedepsei. Astfel, Marian Morosanu s-a ales cu o pedeapsã de 5 ani si 8 luni dupã ce mai avea o pedeapsã de 8 luni, cu suspendare. Un alt inculpat din dosar, Florin Vasilicã Cojocaru, a fost trimis dupã gratii pentru 3 ani si 6 luni. Tot dupã gratii a fost trimisã si Lãmâita Dãnãilã. Aceasta a fost condamnatã la o pedeapsã de 3 ani si 6 luni, la care s-a mai adãugat încã un an de închisoare, pedeapsã primitã cu suspendarea executãrii pedepsei într-un alt dosar. Singura care a scãpat de închisoare este inculpata minorã D. P. L., condamnatã la mãsura educativã a asistãrii zilnice pe o perioadã de 3 luni. Grupul infractional din municipiul Bârlad era format din Marian Pãduraru, Marian Morosan, Georgian Subert, Anca Subert, Florin Cojocaru, Mihai Hurzum, Ionela Luminita Hurzum, Adrian Sergiu Dãnãilã, Lãmâita Dãnãilã, Petruta Loredana Hurzum si Veronica Hurzum. Cu totii au fost adusi în fata judecãtorilor Tribunalului Vaslui pentru cã detineau, transportau si vindeau tigãri de contrabandã provenite din Republica Moldova si Ucraina. Ancheta procurorilor DIICOT a scos la ivealã faptul cã, începând cu anul 2012, în piata din Bârlad, un grup de rromi a vândut, în mod constant, tigãri de contrabandã. Activitatea acestora a fost sistatã de anchetatori în februarie 2014, atunci când au avut loc primele audieri. Dupã ce intrau în posesia coletelor cu tigãri, membrii grupului infractional îsi contactau clientii fideli pentru a le vinde marfa. Negociau cu acestia pretul tigãrilor dupã care îi chemau acasã ori stabileau alte locuri de întâlnire pentru ca marfa sã fie livratã. Cantitãtile de tigãri care rãmâneau nevândute în urma unor astfel de tranzactii, erau comercializate de membrii grupului infractional, cu bucata, în zona pietei din Bârlad. Printre cei care cumpãrau frecvent tigãri în cantitãti mari se numãrau si diversi agenti economici care aveau magazine deschise în mediul rural. În timp ce vindeau prin piatã, pentru a evita sã fie prinsi de politisti, rromii purtau asupra lor cantitãti mici de tigãri, ascunse în mânecile hainelor sau prin buzunare. Dacã, în timpul în care vindeau tigãri, întâlneau un client ce dorea sã cumpere cantitãti mai mari, membrii grupului infractional îsi luau clientii acasã sau în locurile unde aveau depozitate cantitãti mai mari. De obicei, acestea erau tinute în imobile din apropierea pietei. Pentru a scãpa de vigilenta oamenilor legii, rromii ascundeau tigãrile în cosuri de gunoi sau sub masinile parcate pe lângã piatã. Pentru a face rost de tigãri, unii dintre membrii grupului infractional (Marian Pãduraru si Marian Morosanu – n.r.) se ocupau cu preluarea mãrfii de la cetãteni moldoveni care tranzitau România. Locurile de întâlnire erau în special, popasurile, folosite frecvent de cãtre cetãtenii moldoveni, de la Costesti. Alti membri ai grupãrii, (Georgian Subert, Anca Subert, Florin Cojocaru si Mihai Hurzum – n.r.), se ocupau cu vânzarea la stradã a tigãrilor de contrabandã. Membrii de seamã ai grupului infractional, în special femeile (Ionela Luminita Hurzum, Adrian Sergiu Dãnãilã, Lãmâita Dãnãilã, Petruta Loredana Hurzum si Veronica Hurzum – n.r.) aveau grijã de aprovizionarea clientilor care cumpãrau cantitãti mai mari de tigãri.
