În România, în fiecare zi, cel putin 12 pacienti aflati pe liste de asteptare pentru un organ vital mor pentru cã nu au donator. Medicii de la marile centre din tarã reclamã cã foarte multi potentiali donatori nu sunt comunicati în sistem, iar familiile nu sunt abordate. La Spitalul Judetean de Urgentã (SJU) Bacãu existã un coordonator de transplant, dar care se aflã încã în faza de tatonare.
Cãtãlina CHIFU
Sunt trei luni de când la nivel national a fost demaratã o amplã campanie de sprijinire a activitãtii de transplant de organe, care îsi doreste sã convingã familiile celor aflati în moarte cerebralã sã accepte cã nu se mai poate face nimic pentru cei dragi si sã-si dea consimtãmântul pentru prelevarea de organe si salvarea altor vieti. În toate aceste luni, sãptãmânã de sãptãmânã, televiziunile au mediatizat efortul incontestabil al unor medici, cursa contracronometru a echipelor de transplant si bucuria suferinzilor care au primit, dupã ani buni de asteptare, organul care le salveazã viata. “Organele unui tânãr decedat salveazã sase vieti”, este doar unul din articolele de presã care au emotionat mii de cititori. Numai într-o zi, douã mari centre de transplant din tarã – Bucuresti si Cluj – au fãcut sapte transplanturi cu grefã solidã, ficat si rinichi, prelevate de la doi donatori în moarte cerebralã. Un ficat a fost împãrtit astfel încât sã salveze si un copil, si un adult. Exemplele pot continua – doi pacienti cu boli de rinichi au fost operati la Fundeni, iar transplantul renal le-a oferit o nouã sansã la o viatã normalã, dupã ani buni de dializã.
Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic Fundeni a anuntat, cu ceva timp în urmã, realizarea transplantului hepatic cu numãrul 400.
Niciunul dintre aceste organe vitale care au salvat sute de vieti nu vine de la donatori din Bacãu. Toatã aceastã mobilizare de forte nu se simte, din pãcate, si la SJU. Cei doi medici – coordonatorul de transplant si un membru în comisia de transplant, desemnati de minister sã joace cel mai dificil si delicat rol – de a le explica familiilor pacientilor aflati în moarte cerebralã cã nu mai pot fi salvati cei dragi si de a le sensibiliza si convinge cã, în acest moment tragic, pot alege sã ajute alti bolnavi – sunt încã în faza de tatonare. La SJU încã se mai vorbeste de cursuri de perfectionare si nu e foarte clar dacã avem sau nu aparatura necesarã pentru mentinerea potentialului donator în anumiti parametri pânã la prelevarea organelor. “Din 15 ianuarie am fost desemnat coordonatorul de transplant din cadrul SJU – spune Iulian Direa, asistent sef la ATI.
La noi nu a fost nicio campanie pe aceastã temã, se face la nivel national. S-a constituit o comisie din trei medici ATI si neurochirurgi care pune diagnosticul pacientului aflat în moarte cerebralã, dupã care încep procedurile de prelevare de organe. Se poartã discutii cu familia, iar în acest timp pacientul trebuie tinut în anumiti parametri astfel încât organele sã fie viabile, apte pentru donare. În functie de organele care se pot preleva, vin echipe regionale din Iasi sau Bucuresti. Noi suntem încã pioneri în acest domeniu. Nu au fost potentiali donatori, pacienti aflati în moarte cerebralã. Sunt tãri care au o vechime în acest domeniu, noi suntem încã mult în urmã”.
Pacienti au fost, dar nu era comisie
Mai mult: ziaruldebacau.ro
