INCREDIBIL… Un individ care a distrus păcănelele de la o sală de jocuri din Huși este, probabil, cel mai greu de condamnat inculpat din toată zona! Altfel nu se explică de ce, în cazul său, instanța tocmai ce a operat a șasea amânare a pronunțării, deși verdictul în acest caz ar fi trebuit dat încă de pe data de 22 septembrie 2021. Situația de-a dreptul incredibilă i-a supărat pe apropiații omului, care susțin că e inadmisibil ca procesul să se fi încheiat de aproape cinci luni de zile, iar pronunțarea să sufere amânare după amânare. O privire mai atentă însă scoate la iveală o realitate care a început să îi deranjeze inclusiv pe avocații ce merg să reprezinte interesele justițiabililor în instanță. Aceștia susțin că acest caz al „distrugătorului de păcănele” nu e unul singular, ci judecătorii, unii dintre ei, de când au fost obligați de Curtea Constituțională a României (CCR) să nu mai dea motivările hotărârilor ulterior, au identificat această „soluție” de a trage, practic, de timp. „Când hotărăști, trebuie să și motivezi. Dar sunt judecători care fie pe fondul lipsei de experiență, fie din alte motive, lasă dosarul în pronunțare cu lunile. E foarte rău atât pentru omul care își așteaptă cu anii dreptatea, cât și pentru apărătorii care nu pot încheia cum se cuvine situația într-un proces”, au spus avocații.
Cristinel Rămășcanu, un hușean în vârstă de 50 de ani, care, în urmă cu ceva timp, a distrus păcănelele dintr-o sală de jocuri, a fost trimis în judecată pentru „distrugere” în vara lui 2020, iar de atunci instanța Judecătoriei Huși se străduie să soluționeze dosarul. Un an mai târziu, în septembrie, judecătoarea a anunțat pronunțarea pentru 22 septembrie, însă a amânat-o la 11 noiembrie, apoi la 7 decembrie, după care pe 20 decembrie. Seria amânărilor nu s-a oprit aici, ci a mers mai departe, până pe 10 ianuarie 2022, însă nici această zi nu s-a dovedit cu noroc, astfel că magistratul a anunțat că verdictul în dosar va fi dat pe 20 ianuarie. „Mai în glumă, mai în serios, am deschis seria pariurilor. Unii au spus că va fi o a șaptea amânare, iar eu sunt dintre cei care sperăm să se încheie situația aici. Deja nu mai e nimic serios, dacă o ținem tot așa. E inadmisibil, ca într-un caz care nu e nici terorism, nici atentat la siguranța statului și nu e decât un singur inculpat, să dureze atât de mult pronunțarea”, spun apropiații lui Rămășcanu. Noroc de faptul că bărbatul este încarcerat într-un alt dosar și, cel puțin el nu mai stă cu frica unei condamnări cu executare. Vrea însă să știe care este situația sa în dosarul de distrugere, căci riscă să uite și el faptele comise, dacă se tot prelungește fără rost aplicarea efectivă Legii.
„Este o lipsă de respect a noastră, a celor care înfăptuim actul de Justiție, față de oamenii care așteaptă să li se facă dreptate”
Avocații spun că nu este un caz singular, cel al „distrugătorului de păcănele”. Ar mai fi dosare în care pronunțarea este amânată cu lunile. Ei susțin că asemenea situații au devenit tot mai dese, îndată după ce anul trecut, Curtea Constituțională a României a stabilit că redactarea motivării ulterior deciziei instanței aduce atingere dreptului la un proces echitabil. „Nu învinuim neaparat judecătorul, pentru că știm bine că sunt dosare foarte multe și volumul de muncă este mare, mai ales dacă este un magistrat care nu are încă experiență în profesie. E normal ca el să vrea să fie foarte atent la conceperea motivărilor, să aibă nevoie de un pic mai mult timp pentru a-și motiva temeinic hotărârile. Noi înțelegem, pentru că sunt aspecte normale, pe care cu toții le-am trăit până să căpătăm o anumită rutină a profesiei. Dar una este să îți rezervi un termen de o lună de zile sau chiar două, și alta este să prelungești câte jumătate de an pronunțarea într-un dosar. E o lipsă de respect a noastră, a tuturor celor care trebuie să înfăptuim actul de justiție, față de oamenii care așteaptă cu o anumită promtitudine, celeritate, aplicarea legii. Nu e normală această prelungire artificială a unui proces. Timpul e prețios pentru oricine. Un justițiabil moare de șapte ori, cum ar spune o vorbă veche, până află decizia în cazul său”, au spus avocații.
„Motivarea promptă a hotărârilor inspiră un sentiment de încredere socială”
„Curtea reține că motivarea hotărârilor judecătorești îndeplinește câteva funcții importante: reprezintă un mecanism de control al instanței, care trebuie să demonstreze că hotărârea sa este legală, dreaptă și corectă, în fapt și în drept, reprezintă o înscriere oficială a argumentelor în favoarea soluției, inspiră un sentiment de încredere socială și constituie un control democratic al administrării justiției, întărește principiul autorității de lucru judecat și al prezumției de nevinovăție, reprezintă temeiul executării hotărârii judecătorești, precum și al contestării acesteia la o instanță superioară”, se arată în documentul publicat de Curtea Constituțională a României, în luna mai a anului trecut.
