O ipotezã socantã lansatã de Chevron
CINE SPUNE ADEVÃRUL?… Dezbaterile privind acordul de mediu pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist, care au avut loc la Bucuresti, au scos la ivealã noi informatii. Potrivit unor persoane prezente în sala de sedintã, la baza hotãrârii de a se tine discutiile în capitalã si nu la Vaslui au stat mai multe amenintãri cu moartea pe care Mãdãlina Nistor, director executiv al Agentiei de Protectie a Mediului Vaslui, le-ar fi primit. La sedintã nu au participat toti membrii comitetului de analizã tehnicã, lipsind primarii comunelor Gãgesti si Pungesti. Singurul edil care s-a deplasat în capitalã a fost Horatiu Cãrãusu, primarul comunei Bãcesti. Nemultumirile cetãtenilor sunt tot mai mari, mai ales cã, desi nu a fost consultatã populatia, Ministrul Mediului Rovana Plumb a dat aviz pentru explorarea gazelor de sist în regiunea Dobrogea.
Decizia ca discutiile pentru obtinerea acordului de mediu pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist sã aibã loc la Bucuresti si nu la Vaslui, asa cum era legal si normal, a stârnit controverse. Aceasta este ultima hârtie de care mai au nevoie cei de la Chevron pentru a începe forãrile în cele trei locatii din judet: Pãltinis (com. Bãcesti), Silistea (com Pungesti) si Popeni (com Gãgesti). Desi oficial conducerea Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Vaslui a sustinut cã hotãrârea a fost luatã ca urmare a lipsei specialistilor pregãtiti pentru evaluarea dosarului depus de reprezentantii Chevron, un memoriu tehnic prin care detaliazã metoda extragerii de sist si impactul asupra mediului, acest rãspuns nu pare valabil din moment ce, din 21 de membri ai comitetului de analizã tehnicã (CAT), doar patru sunt din Bucuresti, restul fiind din Vaslui. Firesc ar fi fost ca cei patru specialisti din capitalã sã batã drumul pânã la Vaslui, majoritatea membrilor fiind aici. S-a luat în calcul o altã variantã, mai plauzibilã decât explicatia ciudatã si în acelasi timp ridicolã a APM-ului, si anume cã, reluarea protestelor vehemente împotriva Chevronului ar fi devenit iminente în cazul în care discutiile se purtau în judet, perturbând astfel buna desfãsurare a întâlnirii. Potrivit unor persoane care au fost prezente la sedintã, întrebatã în legãturã cu motivul pentru care a preferat deplasarea în capitalã, Mãdãlina Nistor, director executiv al APM Vaslui, ar fi rãspuns cã a primit amenintãri cu moartea, teama fiind principala cauzã a acestei decizii care a stârnit nemultumiri în rândul cetãtenilor care s-au declarat în repetate rânduri împotriva demersului Chevronului. La sedinta care a avut loc la Bucuresti a participat si reprezentantul unui ONG, asa cum era de asteptat, nu a fost primit initial în sala în care au avut loc dezbaterile, reusind sã intre dupã un lung sir de replici în contradictoriu. De la întâlnire au lipsit doi membri din CAT. Desi se bãteau cu pumnii în piept cã sunt împotriva explorãrii si exploatãrii gazelor de sist prin metoda fractionãrii hidraulice, atât primarul comunei Pungesti cât si cel de la Gãgesti au lipsit din diferite motive, chiar dacã fac parte din comisia de analizã tehnicã si au un mandat clar din partea consiliilor locale sã se opunã. Singurul care a ajuns la sedintã a fost Horatiu Cãrãusu, primarul de la Bãcesti, care a pus în discutie niste probleme reale. Acesta sustine cã pânã în acest moment Chevronul nu a luat în concesiune, nu a închiriat si nu a cumpãrat nici un teren din comunã, cele douã hectare de care s-au arãtat interesati reprezentantii firmei apartinând secretarului comunei si unui sãtean care a decedat în urmã cu câtiva ani, singurul mostenitor fiind în momentul de fatã într-o închisoare din Franta. Primarul considerã cã întreaga situatie este absurdã, având în vedere cã se solicitã de la mediu acordul pentru a începe explorarea desi firma nu detine nici un teren în Pãltinis. Aceastã problemã a ridicat-o si la Bucuresti. Întrebat de unde are informatiile cu pricina, edilul a rãspuns scurt: “Sunt primarul comunei”.
Mãdãlina Nistor refuzã orice discutie pe tema Chevron
În urma unei conferinte de presã care s-a tinut sãptãmâna aceasta la APM, rugatã sã mai rãmânã cinci minute pentru a rãspunde unor întrebãri, Mãdãlina Nistor a spus clar cã este deschisã oricãrei discutii atât timp cât nu are legãturã cu Chevronul. Întrebatã ce stã la baza refuzului sãu categoric de a vorbi, aceasta a sustinut cã în trecut cuvintele i-au fost rãstãlmãcite si folosite împotriva sa, de aceea, “pentru a obtine orice informatie trebuie sã faceti cerere scrisã”. Nu stim dacã doamna director este în temã, dar ziarul Vremea Nouã a trimis o cerere APM-ului prin care a solicitat anumite informatii, rãspunsul fiind urmãtorul: “Urmare a adresei dumneavoastrã înregistratã la APM Vaslui în data de 29.04.2013, prin care ne solicitati informatii privind documentele eliberate de APM Vaslui cãtre Societatea Chevron România Exploration and Production SRL, vã comunicãm cã veti primi rãspunsul la cererea dumneavoastrã în data de 07.05.2013, întrucât în aceasta perioadã suntem liberi.”. În concluzie, o amânare. Informarea corectã si la timp a populatiei nu pare a fi printre prioritãtile celor de la Mediu, care au reusit sã comprime 15 zile în care se puteau face observatii si contestatii pe marginea proiectului tehnic de forare si extragere a gazelor de sist, în doar câteva ore, dar care amânã sã ofere orice informatie publicului, sub diferite pretexte. Rãmâne totusi speranta cã reprezentantii de la Mediu vor face un “efort” si vor reusi sã formuleze un rãspuns coerent solicitãrilor, înainte ca firma americanã sã înceapã lucrãrile, tergiversarea fiind se pare, cea mai bunã politicã.
Ministrul Mediului Rovana Plumb, undã verde pentru Dobrogea
Situatia este cu atât mai gravã cu cât Ministrul Mediului si Schimbãrilor Climatice, Rovana Plumb, a anuntat la Constanta cã Ministerul Mediului a dat avize unor companii strãine pentru explorarea gazelor de sist în regiunea Dobrogea. ”Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru cã nu existã niciun fel de risc. (…) Se trateazã cu foarte mare seriozitate, este clar cã pe explorare, pe tehnologia utilizatã, nu existã riscuri în ce priveste mediul, niciun fel de transfer în ceea ce priveste calitatea apei potabile, respectiv infestarea pânzei freatice, pentru cã nu se utilizeazã tehnica de fracturare hidraulicã. Probabil cã trebuia sã se explice mai de mult acest lucru. Dacã s-ar fi explicat, probabil cã si modul în care era receptionatã aceastã investitie era altfel fãcutã. Dar avem nevoie de aceste explorãri”, a spus Rovana Plumb.