Nu e nici Mos Gerilã, dar nici Mos Crãciun, e Mos Buzilã. Asa s-ar autodefini personajul din fotografia de mai sus, care, atentie, nu este trucatã. Ne-am fi dorit acest lucru, fiindcã ne-am fi lãudat: „Vai, ce caricaturã reusitã a fãcut!”. Dar fotografia este autenticã si apartine celor care se ocupã de PR bossului cel mare de la judet.
Dupã cum bine stiti, marele nostru conducãtor ne-a chemat la Tribunal pe motiv de nesupunere, cã nu reusim sã facem ode la adresa sa, precum Floriol, ori purtãtorul de vorbe, Pixi-Buze Moi. De aceea, acum în prag de Crãciun, când Mos Buzilã umblã prin judet si dã cu praf de somn peste electorat, ne-am decis sã scriem ceva elogios la adresa sa. Si iatã cam cum ar suna:
„Acum, la al XIV-lea congres, pardon, la al V-lea mandat, Minunatul nostru conducãtor a decis în inegalabila sa gândire sã bucure copiii din Vaslui, oferindu-le un cadou de neuitat. O imagine care-i va urmãri pânã la maturitate, cu un biet bãtrân, putred de bogat, care face acte de milostenie, dupã ce cei de la DNA i-au dat vreo trei NUP-uri. În modestia sa, acesta nu a vrut sã fie recunoscut de popor – de la cel cu tâta-n gurã, pânã la cel cu barba surã – si a decis cã doar gestul sãu sã dãinuiascã în istorie. Si cum pentru fiecare mos existã si o babã, inegalabilul geniu de la Vaslui si-a deghizat consoarta într-o tânãrã zveltã si aprigã la gurã, care va trebui sã joace rolul unei Crãciunite. Noroc cã si-a gãsit colantii cei rosii uitati pe sub patul nu stiu cãruia, cã iar ar fi trebuit sã aparã în public complet neasortatã”.
Si, în final, am înteles de ce nenea Gibilan de la Husi a decis sã aducã în oras cel mai urât brad de Crãciun. Fiindcã a sperat cã mãcar anul acesta sã scape de Mos Buzilã si de consoarta sa. Noi îl asteptãm pe Mos în redactia noastrã, unde i-am pregãtit niste fursecuri înmuiate într-o poleialã specialã, asa cum îsi serveste adesea prietenii si un pãhãrut de nectar din cel mai ales argint viu, cu care baroneasa lui Brãtianu pregãteste potiunile miraculoase.