Monica Mihaela Miron, soţia comisarului-şef Daniel Miron, fost şef al IPJ Galaţi în perioada iulie 2009 – iulie 2010, figurează ca angajată la trei societăţi comerciale aparţinând fraţilor Herăscu, printre acestea aflându-se şi Makinvest Com, firma care a beneficiat de tranzacţia suspectă a celor peste 44 de hectare de teren care fac obiectul afacerii „Hortigal”
Una dintre cele mai mari afaceri cu terenuri din judeţul Galaţi, care s-a derulat pe parcursul a nu mai mult de trei ani şi în care a fost angrenată o întreagă pleiadă de reprezentanţi ai autorităţilor publice, juridice şi politicieni, a fost contemporană, dacă nu chiar însoţită, cu o serie de evenimente care au marcat soarta unor instituţii-cheie din judeţul Galaţi. În preajma alegerilor parlamentare din 2008, când achiziţiile de terenuri din nord-estul judeţului, mai exact pe relaţia Bereşti – Târgu Bujor, se făceau la foc automat de către reprezentanţii unor firme cu potenţial financiar şi nu numai, ”cutremurele” au început să zdruncine anumite scaune din fruntea unor structuri şi să anunţe deschiderea unor noi drumuri, pentru alţi lideri.
Ne vom opri în continuare asupra a două personaje care au beneficiat, într-un fel sau altul, de legături cu fraţii Herăscu, controversaţii oameni de afaceri gălăţeni care nu doar au falimentat prin mijloace dubioase toate obiectivele pe care le-au preluat, dar au şi încasat bani grei de pe urma acestor inginerii.
Alegerile şi reforma Poliţiei
În preajma alegerilor din 2008, Poliţia Bereşti a fost vizată, în mod suspect mai ales pentru cei care activau la acea vreme acolo, de o serie de controale la sânge, venite direct de la Bucureşti. Reprezentanţii Ministerului de Interne şi cei ai Poliţiei Române au verificat fiecare raport şi fiecare pas pe care îl făceau poliţiştii din oraşul a cărui populaţie numără mai puţin de 4.000 de suflete. Controalele au fost finalizate cu câteva schimbări, poliţiştii apreciaţi ca ”incomozi” fiind mutaţi la alte structuri. Totul a fost mascat, foarte convenabil, de contextul unei reforme care s-a făcut la nivelul întregii Poliţii Române, nu doar la poliţia orăşenească din partea judeţului Galaţi unde se punea la cale unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare. Nu era însă decât un prim pas, ”marea schimbare” în cadrul IPJ Galaţi fiind făcută abia în vara lui 2009.
Inspector-şef preparat la foc automat
În 2008, şeful Poliţiei gălăţene era comisarul-şef Fănel Aramă, numit în această funcţie în 2007. Deşi a avut câteva momente „tari” în timpul mandatului de şef al IPJ Galaţi, ofiţerul brăilean a rezistat eroic timp de doi ani. Firul s-a rupt în 2009, după şedinţa de bilanţ a instituţiei, la care a participat şi fostul adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române, gălăţeanul Tache Bocănială. Aramă şi-a anunţat atunci demisia de onoare, deşi, potrivit unor surse din interior, ar fi fost „împins” să renunţe la funcţie. De ce, s-a văzut pe 29 iulie 2009, când pe scaunul cel mai înalt din ierarhia IPJ Galaţi era instalat cel mai tânăr şef pe care l-a avut vreodată poliţia gălăţeană. Daniel Miron avea numai 32 de ani, nu deţinuse până atunci nicio funcţie de conducere, oricât de mică, în cadrul Poliţiei şi fusese avansat în luna martie a aceluiaşi an la gradul de subcomisar. Despre poliţistul care la data numirii avea în CV doar funcţia de ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Investigare Fraude se vehicula, atunci ca şi acum, că ar fi fost protejatul senatorului Dan Nica (fost ministru de Interne), cel care abia câştigase mandatul de parlamentar în 2008, candidând, unde altundeva, decât în Colegiul 5, Bereşti – Târgu Bujor!
Grade viteză şi nevastă consilier
Lipsa de experienţă a tânărului Miron a fost însă invers proporţională cu viteza cu care a obţinut grade care să-l „proptească” cât mai bine în scaun. În septembrie 2009 era făcut comisar, avansare care a stârnit numeroase reacţii negative, Corpul Naţional al Poliţiştilor şi nu numai contestând vehement felul în care proaspătul şef al poliţiştilor gălăţeni obţinea gradele profesionale. Cu toate că steluţele de pe epoleţi i se înmulţeau fără nicio legătură cu prevederile statutului poliţistului, Daniel Miron nu a părut deranjat nici de această situaţie la fel cum nu s-a preocupat nici de faptul că în timp ce el conducea, teoretic, instituţia care trebuia se aplice legea, soţia sa, Monica Mihaela Miron, încasa leafa de la firmele fraţilor Herăscu. Potrivit declaraţiilor de avere ale ofiţerului pe 2008 şi 2011, publicate pe siteul instituţiei, doamna Miron este consilier juridic la SC Alcom, SC Spaţii SRL şi SC Makinvest Com, firma prin care fraţii Herăscu au dat tunul „Hortigal”!
Fără să insinuăm că poliţistul, „retrogradat” în vara lui 2010 la funcţia de adjunct, ar avea vreo legătură cu afacerile dubioase ale artizanilor tunului imobiliar, nu putem totuşi să nu remarcăm, într-o altă lumină, stăruinţa cu care Daniel Miron (devenit comisar-şef în martie 2012, la 35 de ani, după ce a contestat calificativul profesional obţinut pe 2011) se luptă să rămână într-o funcţie de comandă cât mai apropiată de cea de inspector şef. Cert este şi faptul că, oficial, dosarul „Hortigal” nu există, iar fraţii Herăscu nu au ajuns niciodată să fie condamnaţi penal pentru vreo faptă, deşi există nenumărate dovezi ale ingineriilor folosite.
Păun – prefectul „Veni, Vidi, Vici!”
Tot în 2009, conducerea administraţiei judeţene era marcată de schimbarea prefectului. Claudiu Brânzan părăsea scaunul de reprezentant al Guvernului în teritoriu, în locul lui fiind numit pedelistul Cosmin Păun, până atunci subprefect. În perioada de doi ani, cât a condus Prefectura Galaţi, Cosmin Păun a avut vreme, printre altele, să-i cadorisească pe fraţii Herăscu cu mai mult de 44 de hectare de teren, semnând, în mai 2011, ordinele de împroprietărire prin care terenurile cumpărate de la ţăranii din Băneasa şi Roşcani erau „mutate” în Vânători şi Galaţi, în detrimentul altor cetăţeni care ar fi avut dreptul legal să fie împroprietăriţi, dar nu au fost.
În 2011, prefectul Păun a „zburat” din funcţie, dar şi din Galaţi. Potrivit unor surse, fostul reprezentant al Guvernului în teritoriu s-a ales cu un „bonus” consistent de pe urma afacerii Hortigal şi s-ar fi retras într-o vilă de lux, la Braşov.
Soţie de primar, judecată pentru corupţie
La sfârşitul anului trecut, un dosar de corupţie în care erau angrenate nume grele din Cluj Napoca, începând cu fostul primar al municipiului, Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi continuând cu nume de afacerişti importanţi în regiune ajungea pe masa magistraţilor. Acuzaţiile care l-au trimis pe fostul edil direct în arest erau dintre cele mai grave, procurorii DNA Cluj reţinând în sarcina acestuia infracţiunile de luare de mită, complicitate la spălare de bani, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, trafic de influenţă, instigare la spălare de bani, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi primire de foloase necuvenite”. Potrivit rechizitoriului DNA, Apostu era acuzat că „în exercitarea atribuţiilor de primar al municipiului Cluj Napoca, a obţinut cu titlu de mită, ca obiect al traficului de influenţă sau sub formă de foloase necuvenite, suma totală de 545.717 lei, echivalent a 127.052 de euro. Banii provin de la reprezentanţii unor societăţi comerciale care au în derulare contracte cu Primăria municipiului Cluj Napoca (SC Brantner Vereş prin administrator SC Total Trading Company SRL Cluj Napoca şi SC Rosal SRL Bucureşti) sau cu regii aflate în subordinea Consiliului local Cluj Napoca (SC Groupe Frarom SRL Cluj Napoca). Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul Apostu Sorin a angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, inculpata Apostu Monica Undina, avocat în cadrul Baroului Cluj, astfel că banii pretinşi ca obiect al infracţiunilor de corupţie erau primiţi prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă”. Monica Apostu este judecată în acest dosar pentru infracţiuni precum complicitate la luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
