Războaiele viitorului ar putea fi purtate numai cu ajutorul roboţilor. Apărătorii drepturilor omului, cercetătorii şi teologii avertizează asupra noilor mijloace de luptă.
Existenţa dronelor demonstrează posibilitatea purtării viitoarelor conflicte armate numai prin intermediul roboţilor autonomi. Industria armelor controlate de la distanţă se dezvoltă într-un ritm susţinut. Sub aspect juridic şi etic, posibilitatea maşinilor de luptă de a decide viaţa sau moartea cuiva e un scenariu horror.
Disputa pe marginea folosirii armelor controlate de la distanţă e foarte veche. În secolul 12, Papa Inocenţiu al II-lea interzisese arbaleta, de vreme ce nicio armură nu proteja cavalerii de noua armă. Cel puţin în lumea creştină, folosirea acesteia nu era permisă. În schimb, păgânii şi apartenenţii altor religii nu aveau interdicţie. În secolele care au urmat, raza de acţiune şi precizia armelor, mai ales a celor de foc, a fost continuu îmbunătăţită.
O nouă calitate
Discuţii privind aspectul etic al folosirii armelor coordonate de la distanţă au existat în permanenţă.
„Până şi dotarea armatelor cu mijloace de luptă considerate neproblematice din punct de vedere legal, ca puşca cu lunetă, a fost multă vreme pusă la îndoială”, afirmă Niklas Schörnig de la Fundaţia pentru Studiul Păcii şi Conflictelor din landul Hessa.
„Pentru mulţi soldaţi, tocmai uciderea unui om care în momentul acela nu conştientizează faptul că a devenit o ţintă a fost un ordin extrem de greu de executat. Deseori, în armată, camarazii nu-i vedeau cu ochi buni pe lunetişti”, adaugă expertul.
Din punct de vedere militar, introducerea dronelor în luptă nu-i un lucru ieşit din comun. În fond, drona e o armă ca oricare alta. Însă tehnologia modernă are şi o calitate pe măsură. Aparatul este dirijat de la sol. Prezenţa pe câmpul de luptă a avioanelor, submarinelor sau a vapoarelor nu mai e necesară.
„Sistemele acţionate de la distanţă pot fi folosite mai ales că oferă posibilitatea de a survola câmpul de luptă vreme îndelungată şi de a monitoriza anumite areale în permanenţă”, susţine politologul Frank Sauer, de la Universitatea Forţelor Armate Federale din München.
Computerul decide destine
Dronele secolului 21 au capacitatea de a acţiona autonom. „Reaper”-ul american îşi continuă automat zborul, chiar şi în cazul în care pierde contactul cu baza aflată la mii de mile depărtare. Experţii în armament şi muniţie sunt convinşi că până la folosirea sistemelor complet autonome nu mai e cale lungă. Deja de pe acum dronele israeliene din zona operaţională atacă automat radarele inamicului, fără comenzi suplimentare din partea omului.
Robot capabil să detecteze mine de câmp după compoziţia chimică
Pericolul pierderii controlului asupra sistemelor de luptă inteligente creşte, susţin adversarii acestui tip de arme. Dronele pot fi dotate şi cu cutii negre. În orice caz, acestea ar fi relevante numai în cazul în care apar „daune colaterale” – cum cinic se spune în jargonul militar atunci când sunt ucişi civili nevinovaţi.
„Drona, robotul, computerul decid cine moare şi cine trăieşte. Iar faptul că hotărârea îi aparţine unei maşini e o mare problemă”, este de părere Niklas Schörnig. Introducerea în luptă a sistemelor autonome va accelera cursul războaielor: „În viitor, decisivă va fi vitezade reacţie. Între sisteme, diferenţele vor fi de doar câteva fracţiuni de secundă.”
Alte pericole
În caz de război, folosirea armelor este permisă numai împotriva inamicului. Cum va putea robotul să facă diferenţa între un soldat dispus să lupte în continuare şi unul care tocmai intenţionează să se predea?
Dronele şi roboţii încă se mai află sub controlul omului. Dar următoarea generaţie de arme inteligente ar putea să acţioneze complet autonom şi să ucidă, foarte probabil, manipulată de hackerii inamicului.
Mai puţin controversată este folosirea roboţilor dirijaţi de la distanţă în misiunile de salvare a militarilor căzuţi pe câmpul de luptă. Actualele sisteme de asistenţă sunt eficiente câtă vreme nu sunt dotate şi cu arme şi programate să intervină.
Armele viitorului ridică numeroase semne de întrebare, la care inclusiv ONU a început să caute răspunsuri. La mijlocul lunii mai, la sediul organizaţiei s-au reunit experţii care se opun noilor mijloace de luptă. Au făcut-o în speranţa că întreaga comunitate internaţională va respinge prezenţa roboţilor în războaie, până nu e prea târziu.
Cititi: http://www.capital.ro/deutsche-welle-razboiul-viitorului.html
