COLABORARE… Muzeul de Istorie Nationalã si Arheologie Constanta si Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, cu spijinul Consiliului Judetean Constanta si a Consiliului Judetean Vaslui, va vernisa expozitia „Destinul unei asezãri antice. Cercetãri arheologice preventive la periferia orasului Constanta”. Manifestarea va avea loc în data de 21 octombrie, ora 11.00, la sediul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, sala Vasile Palade.
Expozitia este itineratã de cãtre Muzeul de Istorie Nationalã si Arheologie Constanta, în temeiul bunei sale colaborãri cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad si poate fi vizitatã în perioada 21octombrie – 02 decembrie a.c., la sediul institutiei gazdã, aflat pe str. Vasile Pârvan, la nr.1, din localitatea Bârlad. Expozitia este curatoriatã de cãtre A. C. Georgescu – Hamat si Stefan Georgescu din partea MINA Constanta si de cãtre Mircea Oancã, din partea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
În cadrul expozitiei vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologice, cu o deosebitã valoare istoricã si de patrimoniu si care fac parte din colectia MINA Constanta. Acestea provin din cercetãrile arheologice preventive realizate la periferia orasului Constanta în anii 2021-2022. În cadrul acestor cercetãri au fost documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea fiind datate în perioada romanã si romano-bizantinã. Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol si mestesugãresc, aflatã în proximitatea drumului roman si în vecinãtatea Tomis-ului, fiind datate între prima jumãtate a secolului a II-lea si începutul secolului al VII-lea, cu întrerupere în al doilea sfert al secolului IV si pe parcursul secolului al V-lea. Au fost cercetate si documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orasul antic, locuinte de suprafatã si o fântânã corespunzãtoare perioadei tetrarhiei si domniei lui Constantin cel Mare, precum si locuinte semi-adâncite, gropi de provizii si gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant si deosebit tip de complexe îl reprezintã câteva tuneluri, sãpate în solul viu. Acestea au fost excavate de cãtre locuitorii asezãrii, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protectie.
Tunelurile au fost întãrite cu pereti de piatrã si aveau camere de acces, camere de depozitare, precum si camere în care se puteau adãposti un numãr limitat de persoane, asigurând chiar si accesul la fântâna de secolul IV. Inventarul descoperit în cadrul cercetãrii complexelor, ne vorbeste despre viata de zi cu zi a locuitorilor asezãrii, despre greutãtile cu care se confruntau si mai ales despre situatia politicã din aceastã perioadã, o bunã parte dintre cele mai importante artefacte descoperite fac obiectul acestei expozitii. Astfel, sunt expuse fragmente din reliefuri votive dedicate lui Dionysos/Liber Pater, fragment dintr-un leu funerar, o statuetã a zeitei Hecate Triformis, numeroase vase de ceramicã si sticlã, elemente de militaria (echipament militar), monede, articolele de podoabã (ace de pãr), dar si obiecte metalice folosite în viata de zi cu zi asa cum sunt cutitele, scoabele sau diverse alte unelte (toate acestea fiind restaurate în laboratoarele MINA Constanta). Necropola romanã, cercetatã cu aceastã ocazie, poate fi datatã la finalul secolului II si pe parcursul secolului urmãtor si este alcãtuitã din 10 morminte cu un inventar bogat, format din vase si lãmpi din ceramicã, vase de sticlã, monede si piese de metal, expuse în cadrul expozitiei, pentru publicul larg. De asemenea, în vestul suprafetei cercetate a fost documentatã si o micã necropolã de inhumatie, datatã la finalul neoliticului si începutul epocii bronzului.
Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu nr. 158 a adus foarte multe informatii noi cu privire la asezãrile antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II-VII, la economia, structura socialã si planimetria acestora. În acelasi timp, aceastã cercetare arheologicã demonstreazã cã viata locuitorilor din astfel de asezãri a fost plinã de provocãri, de la a-si cîstiga cele trebuitoare pentru viata de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de fãcut var, sau la încercãrile de a-si salva viata în tunelele sãpate adânc, în pãmântul asezãrii, informatii cu o valoare deosebitã pentru istoria poporului român.
