REPERE ISTORICE Eruditi ca Nicolaie Iorga, episcopul Melchisedec, Gheorghe Ghibãnescu, Mihail Costachescu, au sustinut ideea, potrivit cãreia numele orasului Husi ar deriva de la boierul Hus (Husul sau Husea), asa cum rezultã din documentul dat de Stefan cel Mare la 13 martie 1489. De fapt, prima mentiune a Husilor apare în Scrisoarea din 17 decembrie 1487, trimisã de Stefan cel Mare brasovenilor, scrisoare redactatã în “Huschy” (I.Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, vol.II, Buc. 1913, p.379). Istoria Husilor intra într-o noua etapã în timpul lui Stefan cel Mare(1457-1504), când va deveni resedinta domneascã. Acum 500 de ani, în 1495, într-o epocã de mare înflorire economicã a Moldovei, marele voievod a ctitorit, la Husi, Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel.
Si urmasii sãi au acordat o deosebitã atentie acestui târg: Bogdan al III-lea, Petru Rares, Ilias Voda, Al. Lãpusneanu. Ioan Vodã cel Cumplit îsi organizeazã tabãra, în 1574, la Husi, în vederea pregãtirii si desfãsurãrii campaniei antiotomane. În 1598, în timpul domniei lui Ieremia Movilã s-a înfiintat Episcopia Husilor, în cadrul cãreia au pãstorit mari cãrturari, ca: Dosoftei, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costache, Melchisedec Stefanescu. La aceste mari “institutii domnesti”, de secole, se poate adãuga si vestita prima “Scoalã de viticulturã – Dimitrie Cantemir”, devenitã în timp Liceul Agricol, înfiintatã la data de 15 ianuarie 1908 de marii demnitari de stat Nicolae Lupu, Gh.Teleman, primarul Dobrea Dobreanu, sprijiniti de la “centru” de marile personalitãti ale agriculturii si învãtãmântului, Spiru Haret, G. Ionescu-Sisesti si I. C. Teodorescu.
Primele documente scrise despre existenta plantatiilor viticole pe plaiurile podgoriei de azi au apãrut înainte ca denumirea de Husi sã fie mentionatã. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun, datând 1415, rezultã o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei ne putem confrunta si cu alt document, datat 20 august 1436, regãsind, de fapt, acelasi spatiu mentionat în 1415, ceea ce demonstreazã cã existau plantatii de vii cuprinse pe plaiurile Epureni – Pâhnesti – Husi. În 1415 Alexandru Voievod dãruieste lui Nichita si Dobre douã sate la Draslavita… (Husul de azi), mentionându-se în 1436 într-un alt document “…Iezerul si via …” de pe aceleasi locuri. Documentele vremii ne mai dau de stire cã, între anii 1600-1662, s-au plantat vii întinse pe plaiurile Saca si Ochi, la Husi înfiintând viile domnesti.
Destinul Husului, marcat de podgorile sale!
Despre calitatea excelentã a vinurilor de Husi existã consemnãri chiar si mai vechi, ele apartinând unor cãlãtori strãini care au strãbãtut Moldova medievalã, semnificative fiind, în acest sens, fie si numai cuvintele scrise de Marco Bandinus, pe la 1646: “Husul, strãveche asezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cãutat”.
De la Ștefan cel Mare si Sfânt pânã la Alexandru Ioan Cuza, mai toti marii voievozi ai neamului si-au avut resedinta domneascã, asezãmânt crestinesc si lãcas pentru vinurile bune – “în resedinta” domneascã de la Husi. Sunt locuri care, atrãgând parcã gratia zeilor au produs prin rodnicie si prin hãrnicia oamenilor bunuri cu valoare perenã, au întretinut ocupatii care au înnobilat aceste asezãri.
Dimitrie Cantemir: „“vinul cel mai bun se face la Cotnari, îndatã dupã acesta vine vinul de Husi”…
Institutiile si personalitãtile acestor locuri au desãvârsit dãrnicia naturii si strãdania bastinasilor confundându-se cu aceasta. Orasul Husi si împrejurimile sale sunt din acele asezãri în care locuitorii si cei ce s-au consacrat faimei lor au adus tinutului renumele de “tarã a vinurilor” prin rodul viilor si vinurilor inconfundabile. Nu mai putin de 300 de nume de mare prestigiu pentru istoria si cultura noastrã sunt fii ai acestor meleaguri fertile. Marele om de stat si cãrturar Dimitrie Cantemir “rege între filozofi si filozof între regi” (asa cum l-a declarat Academia din Berlin), s-a nãscut în satul Silisteni în apropiere de Husi (azi comuna ce îi poartã numele). Mentionând în “Descriptio Moldavae” vinurile Moldovei, el constatã cã… “vinul cel mai bun se face la Cotnari, îndatã dupã acesta vine vinul de Husi” (www.husi.ro).
