Doctorul Tudor Ciuhodaru considerã cã nu existã vointa politicã pentru oprirea fradei din sãnãtate. In conditiile în care se estimeazã cã cel putin 10% din bugetul sãnãtãtii este fraudat prin serviciile medicale fictive, deputatul a depus un proiect legislativ ce destructureazã modalitãtile de fraudã din sistem prin implicarea în mecanismul de control a celor care plãtesc asigurãri de sãnãtate, dar acesta este blocat în Parlament. Fiecare asigurat va fi infomat asupra datei, tipurilor, precum si valorii serviciilor medicale de care a beneficiat, putând sã sesizeze imediat neregulile existente. Proiectul de lege nu presupune alocãri bugetare si niciun fel de investitii, dar poate aduce printr-o simplã informare 200-300 milioane de euro în sistemul de sãnãtate, crede Ciuhodaru. “Serviciile medicale fictive, precum consultatii si internãri inexistente, examene de laborator si explorãri imagistice neefectuate, tratamente inventate sau retete falsificate ajung la 10% din bugetul Ministerului Sãnãtãtii. Aceastã fraudã creazã prejudicii pacientilor care au nevoie de tratament, cât si asupra desfãsurãrii activitãtii normale în întreg sistemul de sãnãtate. Proiectul meu de lege va reduce frauda din sistem. prin implicarea în mecanismul de control a celor care plãtesc asigurãri de sãnãtate”, mai spune Ciuhodaru. Acest proiect prevede cã pacientii vor fi informati cel putin o datã pe an, de cãtre Casa de asigurãri, asupra datei, tipului, furnizorilor si valorii serviciilor medicale decontate de cãtre Casa de asigurãri pe numele asiguratului, sub forma unei scrisori recomandate trimisã la adresa de domiciliu, din baza de date a Casei de asigurãri. Asiguratii vor avea astfel posibilitatea sã sesizeze eventuale nereguli si sã opreascã frauda, iar asiguratorul va fi informat asupra serviciilor medicale fictive sau abuzive si îsi va putea orienta mecanismele de control în zonele de risc. Douã exemple sunt simptomatice pentru mecanismele si amploarea fraudei. Reteaua internãrilor fictive dintr-un spital privat din Timisoara a creat un prejudiciu estimat la 1,5 milioane lei. La initiativa conducerii au fost fãcute 500 de internãri fictive utilizând datele personale ale unor bãtrâni pe care le adunaserã în campanii umanitare sau au fost internate scriptic timp de 2 zile pânã si gravidele prezentate doar pentru controlul periodic al sarcinii. A doua situatie este legatã de reteaua analizelor si retetelor fictive din Bucuresti, care a creat un prejudiciu de 500 mii euro, prin emiterea a 14.000 de bilete de trimitere falsificate pe numele a 800 de pacienti si a implicat 42 de medici si laboranti.
- Advertisement -
- Advertisement -
