Deprecierea abruptă a leului în doar câteva zile, pe fondul unor probleme externe, va avea efecte pe termen scurt asupra preţurilor şi sunt şanse să se repete în viitor
După câteva luni de apreciere constantă, analiștii și economiștii prognozau un leu tot mai puternic anul acesta, cu un prag de stabilitate în jurul a 4,3 lei/euro, prag apărat puternic de Banca Națională. A fost însă suficientă o tulburare a apelor de pe piețele financiare internaționale pentru ca moneda națională să piardă 6% în fața euro în doar câteva zile. Cădere care a dat peste cap toate estimările și a aruncat în incertitudine toți investitorii.
În primul rând, trebuie văzut dacă nu cumva economia României este cauza deprecierii. În cazul în care perspectivele sunt negative, este de așteptat ca și leul să piardă din valoare. Dar economia a rămas relativ stabilă, cu o evoluție bună în primul trimestru, bazată în principal pe cererea externă (exporturi). O problemă este, în schimb, „contracția consumului guvernamental în contextul continuării procesului de consolidare bugetară“, după cum arată Andrei Rădulescu, senior investment analyst la SSIF Broker, care precizează că structura PIB este formată în proporție de 75% de consumul privat și doar de 15% de cel guvernamental. Ponderile sunt apropiate de cele din SUA (71% consum privat) și multe peste cele medii din zona euro (56% consum privat). Numai că România practică un nivel de taxare și impozitare asemănător cu cel din Europa, nu cu cel din SUA, care este mult mai mic (TVA, spre exemplu, variază între 5% și 11%).
Andrei Rădulescu prognozează însă o revenire în a doua parte a anului, cu scăderea inflației către 4% spre sfârșitul anului, o reducere de cel puțin 0,5 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară și un nou ciclu economic bazat pe cererea externă, care poate avea un impact pozitiv în industrie.
Să revenim la leu. „Pentru economie în general nu sunt bine-venite variații ample pe termen scurt ale cursului pentru simplul fapt că adaptarea agenților economici la astfel de șocuri este redusă într-un timp relativ scurt“, spune Cătălina Molnar, economist șef la UniCredit Țiriac Bank. „De la începutul lunii mai, leul a urmat un trend de depreciere care s-a accentuat spre finalul lunii și începutul lui iunie. Variația între minimul și maximul atins de euro/leu a fost de 5%-6%“, spune Cătălina Molnar, care adaugă că a urmat o corecție rapidă, care a limitat deprecierea monedei naționale la 3%. Dar este „evident că această depreciere se va reflecta, pe termen scurt, în creșterea anumitor prețuri de consum, dar și în creșterea datoriei în valută pentru debitori, cu impact negativ asupra venitului disponibil“. Din fericire, deprecierea de acum este „îndulcită“ de faptul că, în prima parte a anului, leul a avut un nivel cu 1,7% mai apreciat decât nivelul mediu din 2013.
Prognoza pe curs nu se schimbă
„Deprecierea leului cu aproape 6% din prima săptămână a lunii iunie va avea unele efecte asupra prețurilor de consum, în sensul limitării procesului dezinflaționist care va începe în lunile de vară prin ieftinirea alimentelor“, spune Eugen Sinca, economist-șef la Banca Comercială Română. Acesta precizează, de asemenea, că vor fi afectate persoanele care au împrumuturi în monedă străină.
„Creditele în valută reprezintă două treimi din totalul creditelor pentru persoane fizice, iar în viitor este posibil să asistăm la episoade similare de depreciere bruscă a leului într-un interval scurt, datorită operațiunilor valutare efectuate de bănci străine și de fonduri de investiții pe o piață tot mai globalizată“, precizează Eugen Sinca. De remarcat este însă faptul că toată lumea se așteaptă ca BNR să apere cursul dacă leul se va deprecia semnificativ. „O depreciere ipotetică a leului dincolo de 4,7 ar afecta economia, dar credem că BNR va evita un astfel de scenariu și va continua să susțină moneda națională în momentele în care mișcările acesteia pot afecta stabilitatea financiară“, arată Sinca. „Pentru 2013 ne menținem estimarea privind un curs de schimb de 4,4 în decembrie și o medie de 4,38. Dacă ar fi să vorbim de un interval de variație în 2013, acesta ar putea fi 4,30-4,55“, mai spune Eugen Sinca.
Exporturile vor crește în continuare
La nivelul exporturilor sau importurilor nu sunt văzute, deocamdată, influențe semnificative. „Comparativ cu 2012, România va beneficia de capacități noi de producție în sectorul auto și electrocasnice/electronice în 2013 (Dacia, Ford, DeLonghi, Bosch), care vor asigura o creștere a exporturilor, iar din punct de vedere meteorologic, având condiții mai bune, importul de produse agricole și combustibili se va reduce, iar exportul de energie electrică se va relua, precum și exportul de produse chimice (fertilizatori etc.) pentru un an agricol normal în Europa“, spune Cătălina Molnar.
La UniCredit, scenariul de bază pentru cursul de schimb a fost, la începutul anului, de 4,30-4,50 lei/euro, cu un scenariu de risc care presupunea o limită inferioară de 4,20 și o limită superioară de 4,60, în timp ce media pe curs și cotația de la finele anului erau setate la 4,40. „Nu considerăm necesară schimbarea scenariului de prognoză, acesta fiind oarecum acoperitor“, arată Molnar. Ceea ce ne arată că, cel puțin deocamdată, nu avem motive de îngrijorare.
În ceea ce privește impactul acestei variații de curs asupra exporturilor și importurilor, nu considerăm că se va observa un efect semnificativ.
Cătălina Molnar, economist-șef, uniCredit Țiriac Bank
capital.ro
