Delegaţia Fondului Monetarul Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jeffrey Franks, începe marţi a şaptea misiune de evaluare din cadrul Acordului Stand-By. Vizita misiunii FMI are avea loc împreună cu cele ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Misiunea FMI, condusă de Jeffrey Franks, pare a avea un set de obiective mai puţin dure decât cele care au îngreunat agenda precedentelor misiuni, ceea ce îi va lăsa mai mult timp pentru negocierile următorului acord dintre România şi FMI.
O trecere în revistă a precedentelor vizite făcute de Jeffrey Franks şi echipa sa la Bucureşti ar trebui să înceapă prin amintirea celei de-a doua misiuni, când nu s-au putut finaliza negocierile pentru că nu exista un guvern român legal ales de Parlament, iar delegaţia Fondului a plecat înapoi la Washington, urmând să revină ‘de îndată ce va fi format noul guvern’. Miza încheierii cu succes a misiunii era deosebit de mare, preşedintele Traian Băsescu declarând atunci că ‘fără să tragem cele două tranşe de la FMI şi de la UE în lunile octombrie, noiembrie, decembrie (2009 – n.red.) avem dificultăţi sau, să o spun foarte deschis, putem fi în imposibilitatea de a plăti salariile şi pensiile.’
Tranşele a doua, a treia şi a patra au fost ‘o excepţie în activitatea de 50 de ani a FMI’, cum spusese la vremea respectivă consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, referindu-se la faptul că o jumătate din totalul fiecăreia dintre tranşele amintite fusese acordată Ministerului Finanţelor Publice, pentru acoperirea deficitului bugetar.
Pentru aprobarea celei de-a şaptea tranşe a fost nevoie de negocieri dure între FMI şi autorităţile române la cea de-a şasea misiune de evaluare, pentru ca înainte de eliberarea celor 904,8 milioane de euro în ianuarie 2011, România să aibă o lege a pensiilor şi a salarizării unitare aprobate de Parlament, un buget pe 2011 şi să revizuiască Ordonanţa 50/2010 privind creditele bancare pentru consumatori.
Neavând de stabilit astfel de condiţionalităţi, cea de-a şaptea misiune de evaluare a Fondului, care va purta negocieri cu autorităţile române în perioada 25 ianuarie – 8 februarie, se anunţă a fi una mai uşoară, lăsând timp celor două părţi să se concentreze pe al doilea obiectiv al misiunii conduse de Jeffrey Franks, respectiv negocierea termenilor unui nou acord între România şi FMI. Conform aprecierilor directorului pentru România al Băncii Mondiale, Peter Harrold, viitorul acord va fi, cel mai probabil, unul pe doi ani, de tip Precautionary Stand-By (PSB).
În condiţiile în care România nu îndeplineşte condiţiile pentru un acord de tipul Linie de Credit Flexibilă şi nici pentru o Linie de Credit de tip Precautionary, noul acord va fi unul Precautionary Stand-By, ceea ce înseamnă că misiunile FMI vor continua să vină trimestrial la Bucureşti şi vor evalua îndeplinirea criteriilor de performanţă, dar după aprobarea unei tranşe de către Board, guvernul nu va fi obligat să ia banii, aceştia rămânând la dispoziţia sa, mai exact a Băncii Naţionale, până la finalizarea acordului. În cazul unei urgenţe create de o evoluţie externă imprevizibilă, BNR poate apela la banii de la FMI, inclusiv la tranşele anterioare, dacă acestea nu au fost accesate. Autorităţile însă sunt obligate să îşi îndeplinească permanent obligaţiile din Acord pentru că, odată ce nu au fost atinse performanţele convenite, se pierde şi dreptul de a accesa eventualele tranşe precedente neîncasate.
Un acord de acest fel are avantajul că nu incumbă plata unor dobânzi, ci numai a unui comision pentru sumele care pot fi accesate, iar creditele de pe pieţele financiare pot fi accesate mai ieftin, dat fiind că investitorii ştiu că există ‘colacul de salvare’ de la FMI pe care BNR îl poate accesa în cazul unor situaţii neprevăzute.
Având în vedere faptul că România a obţinut derogări pentru arierate la fiecare raport de evaluare, inclusiv la cel revizuit de Board-ul FMI pe 7 ianuarie 2011, noul acord se va referi la rezolvarea definitivă a acestei probleme, fie pe calea privatizării unora dintre societăţile de stat care înregistrează pierderi, fie prin restructurarea sau închiderea unora dintre acestea. Reamintim că preşedintele Traian Băsescu a declarat anterior că disponibilizările în sectorul bugetar trebuie să continue timp de câţiva ani, până se va ajunge la aproximativ 900.000 salariaţi în sectorul bugetar, unde lucrează acum 1,29 milioane de persoane
România a încasat de la FMI suma de 12,44 miliarde de euro, din cadrul unui împrumut total de 13,15 miliarde de euro, la care se adaugă cele 3,5 miliarde de euro primite de la CE, dintr-un împrumut de 5 miliarde de euro, precum şi 300 de milioane de euro, dintr-un împrumut total de un miliard de euro de la Banca Mondială, alte 300 de milioane urmând a fi eliberaţi în scurt timp, după aprobarea dată de Board-ul BM, în data de 20 ianuarie 2011.
Cea mai recentă tranşă din împrumutul de la FMI, în valoare de 904,8 milioane de euro, a fost acordată României pe data de 7 ianuarie 2011.
Pachetul total de sprijin pentru România, convenit pe 4 mai 2009 cu marii finanţatori mondiali, se ridică, la 20 de miliarde de euro.
AGERPRES.ro
