TRIST… Între sãrãcie si disperare. Asa îsi duce traiul Damar, un copil de 10 ani din satul Teisoru, comuna Puscasi. Este în clasa a III-a, desi ar fi trebuit sã fie în clasa a IV-a. A avut foarte multe absente, iar învãtãtoare l-a lãsat repetent. Sãrãcia de acasã si glumele rãutãcioase ale colegilor îl determinã si acum sã se ducã rar la scoalã. N-are niciun fel de sustinere, nici din partea pãrintilor, nici a celor 10 frati plecati prin tarã sau prin lume si nici mãcar a autoritãtilor avizate. Cazul lui Damar nu este singular, ca el mai sunt multi alti copii care trãiesc în aceleasi conditii, cu lumânãri pe post de bec, fãrã curent electric si fãrã apã. Pentru absentele nemotivate, le-a fost tãiatã si alocatia. Degeaba! Absentele continuã sã fie “pontate”! Cu toate cã rata abandonului scolar în judetul Vaslui pare sã scadã de la an la an, scoala din satul Teisoru este exemplul elocvent pentru faptul cã proiectele derulate cu acest scop în foarte multe unitãti de învãtãmânt trebuie sã ajungã si aici, unde se fac doar patru clase. Poate n-ar strica dacã alesii locali sau candidatii la alegerile din 5 iunie si-ar îndrepta atentia si spre astfel de cazuri, cãci aceasta este realitatea zilelor noastre. Povestea impresionantã a lui Damar o puteti citi în rândurile urmãtoare.
Satul Teisoru, comuna Puscasi, judetul Vaslui, o zi ca oricare alta. Mardare Damar nu s-a dus nici azi la scoalã. Are grijã de nepotii sãi. La doar 10 ani, are grijile unui om mare. Se comportã si vorbeste ca un om matur. Trebuia sã fie în clasa a IV-a, dar a repetat un an, pentru cã, spune el, “l-a luat mama la cules de poamã”. Nici acum nu merge prea des la scoalã pentru cã acolo râd copiii de el si îl bat. “Eu îi spun lu’ doamna, dar ei fac la fel. Un copil spune cã pãrintii lui sunt cei mai tari de aici din sat si cã de el nu se ia nimeni. De câte ori mã duc, sar la bãtaie, de asta de multe ori prefer sã nici nu mã duc. Stiu cã nu-i frumos”, marturiseste bãiatul.
“Toatã viata am luat bãtaie”
În urmã cu aproape un an de zile, a fost abuzat de un bãiat de 13 ani din sat, totul, sub privirile unui alt copil în vârstã de doar 5 ani. “De atunci, am luat-o razna cu capu’. Am intrat în depresie, iau pastile, am fost si la psihiatru. De la viata grea pe care am avut-o sunt asa. Toatã viata am luat bãtaie, ba de la primu’ bãrbat, ba de la al doilea. Uite, nici dinti în gurã nu mai am. Damar stie ce viatã grea avem. Nu prea vrea sã se ducã la scoalã, cã îl mai întreabã copiii: <<ti-a plãcut, mã, cum ti-a **** ãla?>>. Vine acasã si plânge. Sunt copii, nu înteleg cã el sufera mult”, povesteste Liliana Gabãrã, mama baiatului (n.r. pãrintii trãiesc în concubinaj). Damar este cel mai mic dintre cei 12 frati. Toti au crescut în douã cãmãrute din paiantã, fãrã curent electric. Acum, într-una din camere trãiesc Damar si cei doi pãrinti, iar în cealaltã camerã, unul dintre fratii sãi mai mari, cãsãtorit cu o fatã de 18 ani si cu trei copii în întretinere. În rest, toti ceilalti zece copii au plecat. S-au cãsãtorit si s-au mutat în sat sau au plecat prin tarã ori prin strãinãtate. Ca el, mai sunt multi alti copii. Scoala din sat are doar patru clase, cei care vor sã-si continue gimnaziul trebuie sã meargã într-un sat dintr-o comunã alãturatã. Pe jos. Satul este situat pe vârful unui deal, iar pe acolo, autobuzul scolii nu intrã: “e în pantã, îsi stricã masina dacã vine pe aici”, povesteste Liliana.
Fugãriti de acasã de capul familiei
Maturitate copilului e surprinzãtoare. Desi a trecut printr-o experientã traumatizantã si trãieste în conditii grele, e foarte educat si manierat. Spune “bunã ziua”, “multumesc”, nu fuge de oameni si vorbeste doar dacã este întrebat. Când am ajuns acasã la familia Mardare-Gabãrã, nu erau decât Damar, Liliana, nora acesteia si cei trei nepoti. La un moment dat, însã, pe “poarta” din nuiele, a intrat tatãl, bãut si recalcitrant. Femeia a început instant sã plângã, iar copilul a fugit din calea lui. Bãrbatul a început sã tipe, sã-i spunã sã-si ia bagajul si sã plece, iar pe copil sã-l trimitã la scoalã. Dacã vor trãi în aceleasi conditii, Damar va avea cel mai probabil aceeasi soartã ca cea a fratilor lui, va termina patru clase, iar apoi, Dumnezeu cu mila de ceea ce se va alege de acest om.
