IDEI GENIALE… Cine a spus cã plantele din grãdinã, în special legumele, sunt ca bebelusii, mare dreptate a avut. Iatã ce a descoperit un grãdinar pasionat de a produce legume bio, care si-a pus povestea inventiei sale pe retelele de socializare. La fel ca la bebelus, acesta dã plantei de rosie sã „bea” lapte, iar rezultatele sunt spectaculoase. Acest grãdinar internaut a remarcat cã laptele poate fi folosit mai ales cã îngrãsãmânt, dar si ca fungicid. De asemenea, mai prezentãm si un procedeu mecanic pentru a preveni plantele de rosii sã se îmbolnãveascã.
Hipermarketurile au invadat piata româneascã cu legume si fructe pline cu pesticide sau îngrãsãminte chimice. Asa cã în România cazurile de cancer au crescut în ritm accelerat, dar au apãrut si o serie de boli nemaiauzite pânã acum. Grãdinarii pasionati de produse bio au cãutat noi metode pentru a putea înlocui chimicalele în grãdinile lor, într-un context în care dãunãtorii au început sã fie si mai agresivi. Este stiut faptul cã chimicalele au crescut rezistenta dãunãtorilor si, dacã lasi culturile „la liber”, risti sã nu ai ce culege sau, mai rãu, sã te trezesti cu tot felul de legume sau fructe atacate de putregaiuri. Un grãdinar iscusit a înnebunit retelele de socializare cu inventia sa: laptele pe post de îngrãsãmânt si fungicid. Si, atentie, nu ne trebuie laptele bun de consum, ci cel pe care l-am uitat în frigider si s-a acrit. Grãdinarul a descoperit astfel puterea bacteriilor care acresc laptele si care fac minuni în sol. Vorbim de bacteriilor lactobacillus, care descompun materiile organice din sol. Tot acest grãdinar ne spune si proportiile în care trebuie utilizat laptele în aceste retete minune. „Am pus lapte la plantele de rosii si am fost uimit de rezultat. Dacã ti-a rãmas lapte în frigider de ceva timp si a început sã miroase a acru, nu-l arunca! Foloseste-l în grãdinã pentru plantele tale. Si eu, când am auzit acum câtiva ani de folosirea laptelui ca îngrãsãmânt am fost sceptic, la fel cum am fost si atunci când am auzit de folosirea acestuia ca fungicid, ca multe alte persoane. Însã sunt studii care aratã eficienta acestuia, atât ca fungicid, dar si ca îngrãsãmânt. Dupã ce laptele fermenteazã, produce acid lactic, datoritã bacteriilor lactobacillus. Acestea ajutã la descompunerea materiei organice din sol, favorizând asimilarea nutrientilor de cãtre plante”.
Laptele este un bun fungicid, însã metoda trebuie aplicatã mai des
Laptele este bun si ca fungicid, iar rezultatele se vãd imediat. Interesant este cã acest tertip te scapã de chimicalele pe care erai obligat sã le aplici pe plante pentru o productie nealteratã de putregai, manã sau alte boli. Iatã ce spune grãdinarul internaut despre acest fungicid natural: „Am început sã folosesc laptele ca fungicid natural în grãdina mea si am început sã stropesc mai multe plante în grãdinã si am fost socat de rezultatele acestuia. Asa cã, am decis sã-l folosesc si ca îngrãșãmânt si rezultatele nu m-au dezamãgit. Iar plantele mele, pe lângã faptul cã au avut o productie mai mare, nu s-au îmbolnãvit deloc, nici de fãinare, nici de manã, iar plantele de rosii, pentru prima datã, nu au mai suferit de putregaiul apical. Laptele este bogat în mai multe minerale, mai ales calciu, potasiu, fosfor, iod, magneziu, zinc, seleniu si vitamine. Cât lapte trebuie sã folosim însã pentru a creea acest îngrãsãmânt? La un litru de lapte, adãugãm 9 litri de apã si amestecãm foarte bine pentru a putea uda plantele nostre. Eu folosesc acest îngrãsãmânt o datã la douã sãptãmâni, atât la plantele de rosii, cât si castraveti, dovlecei si pepeni. Ca si fungicid, putem folosi atât lapte crud, cât si lapte pasteurizat. Eu prefer sã folosesc lapte proapspãt, deoarece contine multi nutrienti si enzime care nu s-au pierdut prin pasteurizare sau omogenizare. Atentie, laptele, la fel ca alte fungicide, nu vindecã planta de bolile fungice si te ajutã sã previi si sã mentii planta sãnãtoasã. Proportia folosirii laptelui ca si fungicid este la fel ca si anterior. La un litru de apã adãugãm 9 litri de apã. Amestecãm bine laptele cu apa si punem solutia în pulverizatror si putem trece la stropit. Eu stropesc grãdina o datã la 10-14 zile. În functie si de câte precipitatii sunt, atunci când sunt conditii ideale pentru formarea ciupercilor”.
De ce sã elimini frunzele inferioare de la plantele de rosii?
IDEE BUNÃ… Pe lângã solutii naturale de stropit, grãdinarii trebuie sã si previnã mana, fãinarea sau putregaiul la rosii. De aceea, un pic de prudentã nu stricã. O metodã de a preveni îmbolnãvirea plantei este si ruperea frunzelor de la planta de rosii care atinge pâmãntul, dar si a celor de la etajele superioare, de regulã, pânã la ramurile care devin productive. „Este foarte important sã eliminãm aceste frunze din timp (ne referim la cele de la baza plantei care ating pãmântul), pânã nu este foarte târziu. De ce spun acest lucru? Dacã nu le eliminãm încã de la început, crestem riscul ca plantele sã se îmbolnãveascã de manã sau de alte boli fungice. Trebuie sã eliminãm toate frunzele de la toate etajele inferioare pânã la prima ramurã productivã în general. Atentie! Aceste frunze nu trebuie rupte, dupã ce plantãm rosia. Trebui sã asteptãm sã se prindã si sã facã primele flori. Dacã rupem frunzele când rosia este de abia plantatã, încetinim cresterea acesteia. Aceste frunze trebuie eliminate fiindcã au contact cu solul, vor fi mereu ude si murdare, mai ales dupã ce udãm plantele. Frunzele acestea duc la o mai mare probabilitate de îmbolnãvire a plantei. Frunzele care ating pãmântul pot transmite la plantã ciuperci, precum mana si bacterii dãunãtoare plantei. De aceea trebuie mereu înlãturate, ca sã eliminãm acest risc. Frunzele tãiate nu trebuie lãsate pe jos. Se strâng si se aruncã la gunoi, pentru reducerea riscului de îmbolnãvire”, mai spune grãdinarul internaut.
Asa-i, udati cu lapte ca se face rosia cat pepenele, chiar si mai mare.