SUPÃRARE… Mare spaimã au tras, în urmã cu câteva zile, tãranii din comuna Botesti, atunci când au vãzut cã din cer încep sã cadã bombe, în tarina lor, dupã ce îsi prãsise porumbul întâia oarã. Mai multi sãteni au mers la primãrie, spunând cã a început rãzboiul si îl întrebau pe edil ce trebuie sã facã ca sã nu fie omorâti „de rachetele care cad din cer”. Speriat si acesta de afirmatiile oamenilor, dar mai ales dupã ce a vãzut fotografii cu asa-zisele bombele, primarul Adrian Pantea a cerut explicatii mai departe, la judet. Asa a aflat edilul comunei despre lansarea unor rachete antigrindinã din statia de la Bunesti-Averesti, însã problema este cã aceste proiectile nu s-au autodistrus în aer si au cãzut, întregi, în curtile unor sãteni. „Am avut noroc cã nu am fost la prãsit în acea zi. Uitati-vã ce rachetã a cãzut în curtea mea. Dacã eram pe acolo, nu mã omora? Cred cã acei care lanseazã astfel de rachete sunt iresponsabili, pot ucide oameni”, a spus unul dintre sãtenii din Botesti, extrem de supãrat pe atacul cu rachete. Trebuie spus cã judetul Vaslui dispune de patru sisteme antigrindinã, în partea de nord-est, în comunele Solesti, Codãesti, Bunesti-Averesti si Cretesti. Costul unei rachete antigridinã este destul de mare, peste 1500 de euro. La Codãiesti, lucrurile au iesit pe dos. Tãranii s-au revoltat si erau cât pe ce sã intre cu furcile peste rachetele antigrindinã.
A fost un „atac fulger” cu rachete în comuna Botesti, în urmã cu câteva zile. Oamenii de acolo povestesc cã, pe neasteptate, din cer au început sã cadã proiectile, care au bãgat în sperieti toatã localitatea. Crezând cã rusii au început rãzboiul, oamenii au fugit la primãrie, spunând cã satul lor este tinta unui atac cu „rachete nucleare” dinspre Prut. „Da, a fost un moment de panicã generalã, oamenii au venit sã-mi spunã cã în grãdinile lor au aterizat rachete, credeau cã a început rãzboiul. Nu întelegeam ce se petrece, oamenii strigau cã le cad bombe din cer. M-am interesat la autoritãtile judetene si asa am aflat cã de la centrul antigrindinã de la Bunesti-Averesti s-au lansat mai multe rachete care sã risipeascã norii negri, aducãtori de grindinã, asa mi s-a spus. Ori, rachetele nu au explodat în aer, nu s-au autodistrus, asa cum credeam, au ajuns întregi în curtile oamenilor. Unii locuitori mi-au spus cã rachetele au intrat cam jumãtate de metru în pãmânt, vã dati seama ce vitezã au avut. Puteau sã ucidã oameni, dacã se întâmpla sã fie cineva prin zonã”, spune primarul Pantea. „Este incredibil, si acum tremur când mã gândesc cã as fi putut muri, din cauza unei rachete din astea. Sansa mea a fost cã nu am mers la prãsit în acea zi. Dar, dacã ar fi cãzut o rachetã din asta în scoalã, când erau copii la ore? Fãcea prãpãd. Le-as spune celor care trimit în aer asemenea bombe sau ce-or fi ele sã fie mai atenti, pot ucide oameni nevinovati. Nu a plouat de atâtea sãptãmâni, avem nevoie de apã. Sã ne lase cu rachetele”, este mesajul gospodarului din Botesti care s-a trezit cu bomba în tarinã, unde porumbul crescuse de-o scheoapã.
La Codãesti, oamenii au fãcut scandal si avertizeazã cã vor distruge sistemul de rachete
Cei care rãspund de sistemele-antigrindã din judet recunosc faptul cã au folosit 12 rachete în zonele Codãești-Miclesti și Botesti-Bunești-Averești, costul unei rachete fiind de aproximativ 1.500 de euro. La Codãesti, au fost lansate nouã rachete, iar de la Bunesti-Averesti au fost lansate trei, care se pare cã au ajuns, întregi, în curtile celor din Botesti. Utilizarea sistemelor antigrindinã s-a fãcut în urma avertizãrilor meteorologice lansate de cãtre Centrul Regional de Prognozã. Cu câteva zile în urmã, zeci de localnici din Codãesti s-au adunat la bateria de rachete antigrindinã de pe raza comunei pentru a cere lãmuriri celor care au lansat mai multe rachete în zona lor. Tãranii spun cã aceste rachete au alungat norii, iar ploaia mult asteptatã în zona afectatã de secetã nu a mai apãrut. Localnicii din Codãesti sunt convinsi cã rachetele antigrindinã folosite în douã rânduri de la începutul lunii mai au fost lansate la întâmplare, desi nu era niciun risc de grindinã. Oamenii spun cã, dacã mai sunt lansate astfel de rachete si ploile sunt alungate, vor veni cu furcile la bateria de rachete si o vor distruge. Unii localnici reclamã cã una dintre rachete a fost aproape de a lovi un tractor, oprindu-se la nici câtiva metri de utilaj.
Sunt 72 de rachete antigrindinã în tot judetul, recunosc oficialitãtile
În momentul de fatã, la nivelul judetului Vaslui existã câte 18 rachete antigrindinã pe fiecare din cele patru sisteme din comunele Codãești, Bunești-Averești, Cretești și Solești, urmând ca numãrul acestora sã ajungã la 28 de rachete de fiecare punct, în maxim doi ani de zile. Suprafata totalã protejatã de cele patru sisteme este de 30.000 de hectare, spun oficialitãtile judetului, desi iatã cã au apãrut si primele probleme cu aceste echipamente.
Cum functioneazã echipamentele antigrindinã care au fost montate în judet?
STIINTÃ…Tunul antigrindinã, echipament care este în dotarea statiilor din judetul Vaslui, este un generator de unde de șoc, unde care sunt trimise spre norii în care se formeazã grindina. Un amestec exploziv de acetilenã și aer este împins în camera inferioarã a masinii. Unda se propagã cu viteza sunetului pânã la înãlțimi de 15 km și întrerup formarea particulelor de grindinã. Rezultatul este cã acestea cad sub formã de ploaie sau lapovițã. Undele de șoc pot împiedica formarea grindinii, dar nu pot altera forma unor particule de grindinã deja formate. Tocmai din aceasta cauzã, utilizarea rachetelor antigrindinã are drept rezultat cresterea precipitațiilor lichide. Acest fapt a fãcut ca, pe seama rachetelor antigrindinã, sã fie puse unele cazuri de ploi torentiale, care au produs si inundații cu urmãri catastrofale. Specialistii spun cã, desi rachetele antigrindinã produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inundații întrucât cantitatea de precipitații generatã de rachete este micã, ploile sunt strict localizate în zonele de lansare a rachetelor și nu dureazã decât câteva ore.
