Preşedintele CSM, Alina Ghica, cel al ICCJ, Livia Stanciu, şi Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, au semnat, joi, Declaraţia comună de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare ale Strategiei Naţionale Anticorupţie.
„Prin această Declaraţie comună, reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, luând act de adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 de către Guvernul României, îşi exprimă angajamentul ferm al sistemului judiciar din România de a continua şi intensifica eforturile de luptă împotriva corupţiei prin toate mijloacele legale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Totodată, CSM, instanţa supremă şi parchetul general îşi afirmă astfel „deplina implicare în îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al SNA, atât la nivelul platformei de cooperare a instituţiilor independente şi agenţiilor anticorupţie, cât şi la nivelul comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare”, potrivit sursei citate.
Fostul guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, a adoptat la 20 martie noua Strategie Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, propusă de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Cătălin Predoiu. Documentul pune accentul pe implementarea şi stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate urmând a fi printre pilonii principali în noua viziune propusă de Ministerul Justiţiei.
Noua Strategie Anticorupţie propune modificarea procedurii de ridicare a imunităţii membrilor Parlamentului, în sensul de a se pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (implementându-se astfel recomandarea MCV).
Potrivit SNA, implementarea se realizează sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu informarea periodică a Guvernului. În acest scop, ministrul justiţiei organizează, cel puţin o dată la şase luni, reuniuni de coordonare la nivel înalt. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activităţii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei . La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor trei puteri, legislativă, judecătorească şi executivă, precum şi a administraţiei publice locale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine şi dezvolta platformele de cooperare . Platformele vor fi convocate cel puţin o dată la două luni.
La 23 mai, măsurile prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie au fost prezentate cabinetului Ponta de către ministrul de atunci al Justiţiei, Titus Corlăţean, care a iniţiat şi demersuri pentru operaţionalizarea mecanismului de coordonare şi monitorizare.
„În şedinţa Guvernului din data de 23 mai 20012, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean a prezentat membrilor cabinetului principalele elemente al Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012 – 2015, precum şi demersurile iniţiate de Ministerul Justiţiei în vederea operaţionalizării mecanismului de coordonare şi monitorizare. Demersul vine să reconfirme angajamentul noului Guvern de a implementa Strategia Naţională Anticorupţie (SNA)”, a explicat Ministerul Justiţiei.
SNA prevede un mecanism suplu de asumare de către instituţiile publice. Astfel, fiecare instituţie publică îşi adoptă propriul set de măsuri anticorupţie şi adoptă o declaraţie de aderare la SNA. Aceasta implică asumarea principiilor şi obiectivelor documentului strategic, precum şi participarea la mecanismul de monitorizare.
MEDIAFAX.ro
